Despre diversificarea alimentaţiei la sugar

Fiecare copil percepe altfel un nou aliment, ca având o nouă textură, un nou gust. Diversificarea alimentaţiei la sugar poate începe de la vârsta de 4 luni, dar, în general, se preferă începerea diversificării alimentaţiei de la vârsta de 6 luni, pentru a reduce riscul apariţiei alergiilor alimentare.

Este recomandat ca diversificarea să se înceapă cu o singură legumă, introdusă treptat, pe parcursul câtorva zile. Copiii au, în mod natural, atracţie pentru alimentele cu gust dulce, de aceea este important ca diversificarea alimentaţiei să se înceapă cu introducerea legumelor. Spanac, morcovi, păstăi verzi, dovleac fără coajă, partea albă a prazului - sunt câteva exemple de legume uşor de digerat (mai uşor de digerat decât legumele bogate în fibre, cum ar fi varza sau partea verde a prazului). Legumele trebuie fierte în apă sau în aburi, apoi mixate. Laptele şi legumele trebuie preparate fără a adăuga sare, dar se pot adăuga, în cantităţi mici, substanţe grase (cum ar fi, de exemplu, uleiul de măsline). Diversificarea se începe cu o singură lingură din leguma respectivă, apoi, în zilele următoare, se creşte progresiv cantitatea administrată din leguma respectivă. Concomitent, se diminuează cantitatea de lapte administrată. De exemplu, prânzul unui sugar de 6 luni, la două săptămâni după începerea diversificării alimentaţiei, va fi constituit din 150 ml de lapte şi 130 g legume. Când copilului nu îi mai este foame, se opreşte singur din mâncat. Ceea ce trebuie să urmărim este cantitatea zilnică de alimente consumate (nu trebuie să obligăm copilul să mănânce o anumită cantitate la o anumită oră). În funcţie de programul părinţilor şi de reacţiile copilului, alimentele administrate într-o singură zi se pot împărţi echilibrat. De exemplu, la vârsta de 6 luni pot fi patru mese/zi: 500 ml lapte matern sau lapte praf, 200 g de legume repartizate în unul-două prânzuri, 10 g de proteine (echivalentul a două linguriţe de cafea) din carne de pui sau peşte sau jumătate de gălbenuş de ou, 100 g compot. Progresiv, cantităţile de lapte nu vor mai creşte, dar vor creşte cantităţile de legume şi fructe. La vârsta de 8-12 luni se recomandă 500 ml lapte/zi, 300 g legume repartizate în două mese, 20 g de proteine (echivalentul a patru linguriţe de cafea), un fruct (dat pe răzătoare sau tăiat bucăţele mici), compot. În cazul în care sugarul refuză să mănânce noul aliment, nu trebuie să se insiste. Trebuie multă răbdare şi să se încerce, din nou, după câteva zile. Un copil nu trebuie forţat să mănânce un aliment, deoarece există riscul de a transforma apetitul său, deja diminuat, în refuz. În plus, nu trebuie să i se ofere copilului respectiv gustări între mesele principale. Dacă se observă că îi este foame copilului, este de preferat să se avanseze ora de masă. A forţa un copil să mănânce un aliment este echivalent cu a-i crea o aversiune faţă de alimentul respectiv. Obiceiuri alimentare sănătoase Încă de la o vârstă foarte fragedă, unui copil i se pot imprima obiceiuri ale unei alimentaţii sănătoase. Un copil poate fi obişnuit cu următoarele: - fructele şi legumele trebuie să fie întotdeauna la discreţie; - laptele (sau unele dintre produsele lactate, cum ar fi, de exemplu, iaurtul) trebuie să fie la discreţie. Trebuie evitat consumul zilnic al unei cantităţi mai mari de 800 g lapte (sau echivalentul de produse lactate), pentru a nu se aduce un surplus de proteine. Pentru copiii mici sunt de preferat produsele lactate mai puţin dulci. Laptele de vacă este recomandat a fi administrat după vârsta de 3 ani; - limitarea accesului la sucuri carbogazoase, ceaiuri îndulcite, prăjituri, biscuiţi, plăcinte, torturi sau alte dulciuri. Cerealele trebuie evitate a fi administrate cu biberonul, cu excepţia cazului în care copilul mănâncă puţin la un prânz. Aceste alimente, ţinute în gură mai mult timp, favorizează apariţia cariilor şi a obezităţii, din cauza conţinutului mare în glucide; - evitarea consumului de cartofi prăjiţi sau alte prăjeli. Copiii au atracţie, în mod natural, nu numai pentru alimentele cu gust dulce, dar şi pentru alimentele cu gust gras. Aceasta explică tendinţa de a prefera cu uşurinţă aceste tipuri de alimente, în detrimentul celor care sunt bune pentru sănătatea copilului; - evitarea consumului de alimente între mese.