„Despre dragoste este vorba aici, mai întâi şi dincolo de toate“

Un articol de: Anda Elena Pintilie - 06 Iunie 2016

Asistentul medical Gabriel Sandu şi pilotul Doru Gavril au fost înmormântaţi ieri, 5 iunie 2016, la Cimitirul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“, iar medicul Mihaela Dumea - la Cimitirul „Buna Vestire“ din Iaşi. Cel de-al patrulea membru al echipajului SMURD Iaşi care şi-a pierdut viaţa în misiune, pilotul Voicu Şocae, a fost dus de vineri seara la Bacău, unde se află familia sa.

Pentru cei trei eroi din Iaşi, slujba de înmormântare a fost săvârşită la Biserica Spitalului „Sfântul Spiridon“. Alături de familiile victimelor, de colegi, prieteni, studenţi, pacienţi şi simpli cetăţeni, la slujbă au participat şi medicul Diana Cimpoeşu, coordonatorul SMURD Iaşi, secretarul de stat Raed Arafat, precum şi alte oficialităţi.

„Cu adevărat, cei care-şi asumă o misiune precum cea a acestor patru eroi nu o pot face având doar motivaţii financiare sau profesionale. Nimeni nu poate fi înduplecat să-şi asume un asemenea risc dacă nu are o inimă jertfelnică, o disponibilitate de a pune viaţa semenului său mai presus de propria-i viaţă. Despre dragoste este vorba aici, mai întâi şi dincolo de toate. Iar o astfel de dragoste nu poate să moară sau să fie biruită, chiar dacă, temporar, cei însufleţiţi de ea nu mai sunt fizic printre noi. Ei nu mai sunt printre noi, dar faptele lor rămân în veşnicie; ei nu ne mai bucură cu prezenţa lor, dar dragostea pentru ei este mai puternică în inimile celor care i-au cunoscut“, a transmis în mesajul său Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

Raed Arafat, secretar de stat în cadrul Ministerului de Interne, a înmânat, din partea preşedintelui României, decretele de decorare post mortem: „Ştiu că aceste decoraţii sunt doar simbolice, dar le vor aduce aminte copiilor că părinţii lor au fost, sunt şi rămân eroi“.

Toţi cei prezenţi la slujba de înmormântare şi toţi cei care au fost în rugăciune alături de eroi s-au rugat ca Dumnezeu să primească şi să odihnească în Împărăţia Sa sufletele robilor Săi: Mihaela, Adrian-Gabriel, Ilie Doru şi Ionuţ Voicu. Pomenirea lor să fie din neam în neam şi jertfa lor să nu fie uitată niciodată.

În cursul zilei de 2 iunie, un elicopter aparţinând SMURD Iaşi s-a prăbuşit în Republica Moldova, în timpul unei acţiuni de salvare. Aceasta a fost a doua tragedie de acest gen din ultimii 10 ani la SMURD Iaşi.

„Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi“

Îndurerate familii,

Îndoliată adunare

Am primit cu multă durere vestea că, în timpul unei misiuni de salvare, un elicopter SMURD s-a prăbuşit în Republica Moldova, în după-amiaza zilei de joi, 2 iunie, curmând firul vieţii pământeşti a patru membri ai echipajului: medicul Mihaela Dumea, asistentul medical principal Adrian-Gabriel Sandu, comandorul Ilie Doru Gavril şi căpitan-comandorul Ionuţ Voicu Şocae. Este al doilea eveniment tragic de acest gen pentru SMURD Iaşi, după cel din ianuarie 2006. Cu siguranţă, cei care acum câteva zile şi-au dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu ştiau despre riscurile pe care le presupune misiunea lor. Erau pe deplin conştienţi că activitatea lor nu era o meserie ca oricare alta şi că nu se pot salva vieţi omeneşti pe calea aerului fără a-ţi risca propria viaţă. Fapta lor curajoasă, punerea lor în slujba semenilor aflaţi în mare suferinţă sau chiar în pericol de moarte îi îndreptăţeşte să fie numiţi nu doar eroi, ci cu adevărat împlinitori ai celei mai înalte învăţături a Mântuitorului Iisus Hristos, Care ne spune: „Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul, precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi“ (Ioan 15, 12-13). Cu adevărat, cei care-şi asumă o misiune precum cea a acestor patru eroi nu o pot face având doar motivaţii financiare sau profesionale. Nimeni nu poate fi înduplecat să-şi asume un asemenea risc dacă nu are o inimă jertfelnică, o disponibilitate de a pune viaţa semenului său mai presus de propria-i viaţă. Despre dragoste este vorba aici, mai întâi şi dincolo de toate. Iar o astfel de dragoste nu poate să moară sau să fie biruită, chiar dacă, temporar, cei însufleţiţi de ea nu mai sunt fizic pentru noi. Ei nu mai sunt printre noi, dar faptele lor rămân în veşnicie; ei nu ne mai bucură cu prezenţa lor, dar dragostea pentru ei este mai puternică în inimile celor care i-au cunoscut.

E un moment greu acum pentru toţi cei de faţă, un moment de cumpănă pentru cei din familia celor patru eroi, ca şi pentru toţi cei care i-au cunoscut îndeaproape. După tragica zi de 2 iunie, nimic nu va mai fi la fel. Multe vieţi vor fi schimbate, multe inimi nemângâiate... Dar să avem mereu în minte un cuvânt pe care ni-l spune Sfântul Apostol Pavel: „Să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care nu au nădejde, pentru că de credem că Iisus a murit şi a înviat, tot aşa credem că Dumnezeu, pe cei adormiţi întru Iisus, îi va aduce împreună cu El“ (I Tesaloniceni 4, 13-14).

Biserica - cler şi credincioşi - îi pomeneşte cu nădejde pe cei patru pentru că ei, prin moartea lor jertfelnică, sunt precum grăuntele de grâu care, „când cade în pământ“ şi moare, „aduce multă roadă“ (Ioan 12, 24). Îi pomenim cu numele lor de botez pentru că, prin Botez, omul moare acestei lumi şi învie în realitatea Împărăţiei cerurilor. Orice moarte conţine promisiunea învierii, atâta vreme cât ea are părtăşie cu moartea lui Hristos Cel Răstignit şi Înviat. Încât, ne rugăm ca Domnul Dumnezeu să primească şi să odihnească în Împărăţia Sa sufletele robilor Săi: Mihaela, Adrian-Gabriel, Ilie Doru şi Ionuţ Voicu. Pomenirea lor să fie din neam în neam şi jertfa lor să nu fie uitată niciodată.

 Hristos a înviat!

† TEOFAN

Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei