Despre valenţele creştine în opera lui Mircea Eliade
Editura "Mitropolia Olteniei" a publicat de curând lucrarea "Valenţe creştine în gândirea lui Mircea Eliade", semnată de Adrian Boldişor. Mult-aşteptata carte este tipărită în condiţii grafice deosebite şi aduce înaintea cititorilor o laborioasă şi complexă cercetare de nivel academic şi este prefaţată de Înalt Preasfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei.
După cum ne-am obişnuit, apariţiile livreşti ale Editurii "Mitropolia Olteniei" imprimă un plus de culoare şi personalitate universului literelor din Cetatea Băniei. De data aceasta, surpriza se cheamă: "Valenţe creştine în gândirea lui Mircea Eliade", o lucrare cu greutate academică, însumând peste 700 de pagini.
"Un studiu erudit cu reflecţii profunde în istoria credinţelor şi ideilor religioase"
Valoarea acestei cărţi este dată de faptul că, vreme de trei ani de zile, autorul, Adrian Boldişor, s-a documentat la cel mai înalt nivel în cadrul Şcolii Doctorale de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, la disciplina istoria religiilor, sub îndrumarea emeritului profesor Remus Rus. Subiectul tratat incită la studiu şi trezeşte curiozitatea nu numai pentru teologi, ci şi pentru filosofi, literaţi şi istorici, deopotrivă. A fost Eliade un spirit creştin sau nu? Ce se poate înţelege prin dimensiunea acestor valenţe creştine? Cum se găsesc ele imprimate în opera savantului român? Iată doar câteva probleme pe care autorul le lămureşte cu îndrăzneală în lucrarea sa. Introducerea în temă o face Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Irineu care, prin acrivia-i caracteristică, evidenţiază punctele forte ale conţinutului. "Lucrarea lui Adrian Boldişor despre marele cercetător, istoric şi filosof Mircea Eliade reprezintă un studiu erudit, cu reflecţii profunde în istoria credinţelor şi ideilor religioase. După autor, Eliade este savantul român care a uimit lumea prin ideile şi cunoştinţele sale despre religie. Viaţa şi legăturile acestuia cu religiile Indiei şi-au pus decisiv amprenta asupra felului cum a perceput fenomenul religios. Mircea Eliade este prezentat în scrierea de faţă ca fiind un bun cunoscător al tradiţiilor şi al învăţăturilor islamice. Evident, Eliade nu trece cu vederea tradiţiile şi învăţăturile specifice creştinismului. Domnul Boldişor, subliniind aceste adevăruri extrase din scrierile lui Eliade, consideră că nu creştinismul a condus la situaţia actuală a lumii, în care sacrul este camuflat aproape total în profan, ci felul în care anumite civilizaţii, în special cea occidentală, au interpretat mesajul lui Hristos", a reliefat Mitropolitul Olteniei.
Homo religiosus şi omul creştin
Poziţia şi atitudinea savantului, de multe ori oscilantă între omul religios şi omul creştin, este lămurită în finalul cărţii de autor, care notează în acest sens că "nu se poate spune că există o contradicţie între homo religiosus şi omul creştin. Cu toate acestea, creştinismul presupune anumite elemente străine lui homo religiosus: valorificarea istoriei prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu într-un anumit moment, despărţirea de concepţia ciclică a timpului, aşa cum se reflectă în mitul repetiţiei eterne, desacralizarea cosmosului, deşi nu se poate spune că religia creştină susţine un asemenea lucru. Am văzut pe parcursul studiului nostru cum Eliade a fost apropiat de diverşi teologi care simţeau o ruptură radicală faţă de religiozitatea din trecut sau o demitologizare a sacrului. Savantul, mai ales în Jurnal, Memorii şi Interviuri, a reuşit să-şi prezinte poziţia, de multe ori contradictorie, faţă de asemenea păreri".