Dezbatere cu tema „Comunismul în memoria Bisericii“

La Iaşi a debutat miercuri seară cea de-a V-a ediţie a Simpozionului Internaţional „Dumitru Stăniloae". Sub genericul „Comunismul în memoria Bisericii", la Teatul Naţional „Vasile Alecsandri" a fost organizată o dezbatere la care au fost invitaţi Teodor Baconschi, diplomat, scriitor şi teolog, Matei Cazacu, cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique din Franţa şi conferenţiar la Institut National des Langues et Civilisations Orientales din Paris, Adrian Opre, profesor universitar la Facultatea de Psihologie a Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. Moderatorul întâlnirii a fost Radu Preda, preşedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), iar prezentatoare Ana Maria Ţoc. De la eveniment nu a lipsit nici Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

În perioada 4-6 mai, la Iaşi are loc cea de a V-a ediţie a Simpozionului Internaţional „Dumitru Stăniloae". Tema de anul acesta se încadrează în seria evenimentelor care marchează 2017 ca An dedicat Patriarhului Justinian Marina şi apărătorilor Ortodoxiei din perioada comunistă, titlul acesteia fiind „Martiriu şi Memorie din România comunistă". Simpozionul reuneşte experţi şi specialişti în domeniul istoriei şi teologiei, profesori renumiţi din România şi din străinătate, reprezentanţi ai Bisericii, teologi, istorici şi sociologi preocupaţi în mod direct de viaţa Bisericii în perioada comunistă.

Deschiderea oficială a evenimentului a fost precedată de o dezbatere publică, care a fost organizată în Sala Mare a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri" în seara zilei de 3 mai. Titlul dezbaterii a fost „Comunismul în memoria Bisericii". Întâlnirea a avut ca invitaţi nume sonore ale culturii, cercetării şi educaţiei româneşti, precum Teodor Baconschi, diplomat, scriitor şi teolog, Matei Cazacu, cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique din Franţa şi conferenţiar la Institut National des Langues et Civilisations Orientales din Paris, Adrian Opre, profesor universitar la Facultatea de Psihologie a Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, moderatorul ediţiei fiind Radu Preda, preşedintele IICCMER.

Comunismul în istoria recentă a României

Dezbaterea a debutat cu prelegerea susţinută de Matei Cazacu. Aceasta a avut ca temă locul pe care comunismul îl deţine în istoria recentă a României. Invitatul a definit comunismul ca fiind un regim „pastoral-patriarhal" al cărui principal scop l-a reprezentat „transformarea omului într-un animal domestic în cadrul căreia omul trăieşte ca un animal pe lângă stăpânul său". De asemenea, a fost accentuată ideea că spre deosebire de alte regimuri, comunismul se manifestă printr-o manevră de pervertire a conştiinţelor, de captivare a gândirii şi de impunere a gândirii unice. Prin instituirea comunismului, Uniunea Sovietică a impus propriul model economic şi politic, dar fără a aduce şi un anumit model impus pentru Biserică. România a fost prima ţară în care a fost impus comunismul de către Uniunea Sovietică, Matei Cazacu accentuând faptul că românii au simţit din plin „călcâiul sovietic" în calitate de opozantă a Uniunii Sovietice pe durata războiului.

Invitatul a punctat, de asemenea, faptul că, spre deosebire de Bisericile din celelalte state comuniste, Biserica Ortodoxă Română s-a aflat într-o poziţie privilegiată, celelalte ţări dând dovadă de un grad mult mai ridicat de ateism. Biserica Ortodoxă Română s-a bucurat de o oarecare libertate în desfăşurarea lucrării, spre deosebire de celelalte ţări. Matei Cazacu a accentuat faptul că lucrarea Bisericii Române a avut o influenţă deosebită pentru statele învecinate care se aflau sub sistemul comunist, contribuind în mod substanţial la „renaşterea" Bisericii Ruse, faţă de care măsurile comuniste fuseseră impuse într-un mod mult mai strict pe plan religios.

Proiectul „omului nou" în cadrul proiectului comunist

Dezbaterea a continuat cu prelegerea lui Teodor Baconschi, aceasta concentrându-se pe antropologia proiectului comunist „omul nou", în opoziţie cu modelul de om predicat de Noul Testament, în special în epistolele Sfântului Apostol Pavel. Invitatul a început prezentarea, susţinând că sistemul comunist urmărea în principal o „demolare a stării de lucru şi considerate până atunci fireşti", utilizând ca modalitate principală anarhia. Pierderile de vieţi omeneşti lăsate în urmă de acest regim produc în memoria omului comun „o acumulare de oroare genocidală, de distrugere de valori, de patrimoniu, de memorie colectivă, de simţul elementar al demnităţii încât nu se mai poate vorbi de o terapie post-totalitară, ci de o fugă spre amnezia salvatoare", fiinţa umană având „tentaţia de a-l uita şi obligaţia de a-i reconstitui memoria sa dintr-o raţiune pedagogică adresată noilor generaţii".

Teodor Baconschi a afirmat, de asemenea, că regimul comunist s-a impus ca o „parodie metafizică de inspiraţie demonică a Bisericii", impunerea sa reprezentând „o răsturnarea deliberată a proiectului creştin". În cadrul sistemului comunist, partidul devine o „contrapondere a Bisericii", ura de clasă devenind sentimentul dominant în opoziţie cu iubirea biblică.

Mecanisme psihologice de confruntare cu oroarea

Cea de a treia prelegere a fost susţinută de Adrian Opre, tema centrală fiind prezentarea unor mecanisme psihologice de confruntare cu oroarea regimului comunist. Discursul a debutat cu ilustrarea ideii de apărare ca trăsătură înnăscută, denumită şi imunitatea dobândită sau biologică, la care a adăugat alte două tipuri de imunitate: psihologică, reprezentată de limpezimea minţii, şi spirituală, reprezentată de integritatea sufletului. „Psihologic vorbind, când ne confruntăm cu un element traumatic, aşa cum aceşti oameni s-au confruntat, în primul rând ne apărăm automat, ancestral (...). Aceste mecanisme sunt eficiente pentru că sunt rapide, dar devin extrem de neeficiente când ne lăsăm pradă lor, Omul dincolo de a se apăra de o traumă când se confruntă cu ea, se adaptează ei".

O altă noţiune importantă abordată de Adrian Opre a fost cea de frică. Acesta a accentuat ideea că frica a reprezentat unul dintre elementele care au asigurat reuşita regimului comunist, metodele utilizate pentru impunerea acestei frici fiind, în principal, suspiciunea şi denunţul.

Cele trei prelegeri au fost urmate de o parte dedicată întrebărilor adresate de public. Acestea au vizat diverse aspecte legate de prezentările invitaţilor cum ar fi rezistenţa oamenilor în faţa unui potenţial atac totalitar, o posibilă comparaţie între regimul democratic actual care urmăreşte desacralizarea persoanei şi regimul comunist. Conferinţa s-a încheiat cu următoarea întrebare lansată cu precădere publicului tânăr de către Radu Preda: „Tu ce ai face dacă s-ar instaura regimul comunist? Se presupune că ai avea 17 ani, iar în România s-ar instaura regimul comunist. Ai lupta? Te-ai adapta? Ai fugi?".