Dezbatere despre reutilizarea apei uzate în agricultură
Reutilizarea apei în irigații poate fi o soluţie sustenabilă atât pentru agricultură, cât și pentru domeniul gestionării resursei hidrografice, însă actuala legislație nu stimulează această abordare, potrivit specialiștilor care au luat parte la o masa rotundă cu tema: „Reutilizarea apei uzate în agricultură - de la concept la realitate”.
România are nevoie de o legislaţie care să încurajeze reutilizarea apei uzate în agricultură, potrivit lui Florentin Bercu, vicepreşedinte al Confederaţiei Generale a Cooperativelor Agricole. „Vrem să reutilizăm apa. Este nevoie de o legislaţie prietenoasă şi stimulativă care să încurajeze acest lucru”, a spus Bercu, la evenimentul care a avut loc marţi, la Romexpo, în cadrul Forumului Regional al Apei „Dunăre-Europa de Est”. Conform acestuia, în Strategia Apei trebuie să fie precizaţi foarte clar care sunt utilizatorii finali pe partea de irigaţie, pentru a nu avea surpriza „ca în doi-trei ani să ajungem la propuneri de interzicere a irigaţiilor cu apa uzată”.
În opinia sa, toţi specialiştii din agricultură trebuie să se reunească pentru a realiza o strategie de utilizare a resurselor de apă, cu o infrastructură de preluare a apei uzate şi pluviene şi de stocare a acesteia spre a fi folosită în irigaţii. „Este nevoie de a crea un ecosistem din care toată lumea să aibă de câştigat într-un mod echilibrat pe termen mediu şi lung”, a spus Bercu, potrivit Agerpres.
Reutilizarea poate fi o soluţie care să asigure rezilienţa sectorului apei, a declarat, la aceeași masă rotundă, Mircea Fechet, fost ministru al Mediului. „Au existat nenumărate probleme în trecut legate de calitatea apei, de modul în care avem grijă de apă, în sensul epurării, de modul în care am reuşit să epuizăm rapid cele câteva resurse, fie subterane, fie supraterane. Din acest motiv, reutilizarea apei, mai ales pentru agricultură, poate fi o soluţie care să asigure rezilienţa sectorului în viitor”, a spus Fechet. Potrivit acestuia, problematica apei trebuie să rămână cât mai sus pe agenda publică, deoarece „atunci când seceta afectează o parte însemnată a României, eşti obligat să te gândeşti la soluţii pentru viitor”.
O altă problemă pentru sectorul apei este faptul că are o serie de probleme structurale, de la incoerenţa între strategiile centrale, până la deficienţe în prioritizarea investiţiilor, potrivit Mirelei Călugăreanu, consilieră la Curtea de Conturi. „Un alt aspect critic pe care l-am identificat este lipsa unui lider instituţional clar definit la nivelul acestui sector, o autoritate, o entitate care să aibă autoritatea, dar şi sprijinul pentru a coordona coerent dezvoltarea durabilă a infrastructurii de apă”, a afirmat Călugăreanu. (C.Z.)