Dezbateri despre românii din diasporă
În Aula Academiei Române s-a desfășurat, pe 27 februarie 2018, un eveniment dedi- cat românilor din diasporă, intitulat „Românii de pretutindeni, realități și aspirații”. Manifestarea a fost inițiată de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „I. C. Brătianu” al Academiei Române și de Fundația Universitară a Mării Negre. Despre subiect au vorbit: ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, secretarul general al Academiei Române, academicianul Victor Voicu, academicienii Răzvan Theodorescu și Eugen Simion, dar și profesorul Dan Dungaciu.
Temele abordate au vizat diaspora, cu tot ceea ce semnifică ea pentru autoritățile din România, discuții despre elaborarea unor măsuri care se referă la identitatea românească și păstrarea unei identități prin intermediul Bisericii, având în vedere că majoritatea românilor de peste hotare sunt creștini ortodocși.
Secretarul general al Academiei Române, academicianul Victor Voicu, a punctat principalele probleme ale românilor din afara granițelor pe care i-a împărțit în categorii: „Românii dimprejurul actualelor granițe ale României, adică minoritatea română din Ucraina, Serbia, Croația, Grecia și să nu uităm românii din Republica Moldova, din Basarabia. Cealaltă categorie, de o amplitudine neobișnuită pentru noi, sunt românii din diasporă, românii distribuiți în toată lumea: în Europa, în America, alte continente, Australia, America de Sud etc. Se estimează că acest <al doilea popor român>, o sintagmă folosită, interesantă, impresionantă, ar fi de 8-10 milioane. Putem noi să nu acordăm o atenție prioritară acestui al doilea popor român?”
Academicianul a mai arătat că românii din diasporă au completat și au furnizat resurse umane de mare valoare acolo unde s-au dus. Totodată, a specificat că emigrația pentru noi, cea a ultimilor 28 de ani, induce o serie de vulnerabilități: demografice, asupra resurselor umane, asupra forței de muncă, cu impact economic social și moral și finalmente asupra dezvoltării României. Discursul academicianului Victor Voicu a amintit și despre depopularea satelor, regiunilor, acolo unde se încearcă o repopulare și reindustrializare. El este de părere că „România se confruntă cu o dramă emigrațională care îi va marca evoluția pe termen mediu și lung”.
Astfel, au fost accentuate principalele motive pentru care românii au ales să-și părăsească țara, printre ele: impredictibilitatea investițiilor și a locurilor de muncă, lipsa unui proiect de dezvoltare a țării pe termen mediu și lung, în general cele economice. Consecințele sunt de natură demografică, în primul rând, dar ele sunt mai complexe și de lungă durată, a mai arătat academicianul.
Academicianul Răzvan Theodorescu a evidențiat rolul pe care chiar Biserica îl are în susținerea românilor de pretutindeni, adresându-se ministrului Natalia Intotero: „M-a bucurat foarte mult că partenerii dumneavoastră pot să fie cei doi stâlpi ai spiritualității românești, care sunt Academia pe de o parte și Biserica pe de altă parte. (...) Aceste zece milioane, trebuie să pornim de la ideea că nu se vor întoarce, vor rămâne acolo și este bine că sunt acolo, este o Trans-Românie, o altă Românie care este formată dincolo de hotare, dar legarea de țară nu se poate face decât, cred eu, pe calea aceasta spirituală și mai ales pe calea Bisericii Ortodoxe. Biserica Ortodoxă are un rol foarte interesant, cred că, din acest punct de vedere, colaborarea cu Biserica este esențială”. La rândul său, academicianul Eugen Simion a evidențiat eficacitatea unui program care corelează proiectele realizate cu sprijinul Academiei Române cu intențiile bune la nivel politic și social.
„Eu simt că fenomenul trebuie să înceapă paralel, dacă nu mai înainte. Ce facem noi, cum îi pregătim pe acești oameni să nu mai plece? Câtă vreme nu facem ceva, câtă vreme politicienii noștri nu se mai ceartă și fac ceva, și au un sentiment național, să fie ca generația de la ‘48, care a construit Unirea, și ca cealaltă generație, a lui Iorga, Goga și I. Brătianu, care au făcut Marea Unire, nu vom face nimic. Nu vreau să fiu sceptic, eu sunt cel mai puțin sceptic dintre toți cei care se exprimă, că vreau să construim ceva. Diaspora e importantă, zece milioane reprezintă o țară”, a conchis academicianul Eugen Simion.