Dialoguri despre educaţie la Academia Română - filiala Iaşi
Sărbătorirea a 175 de ani de la naşterea savantului, pedagogului şi ministrului cultelor şi instrucţiunii publice la început de secol XX, Spiru Haret (1851-1912), a prilejuit anul acesta mai multe evenimente academice, în diferite oraşe din ţară. Conferinţa cu tema „Şcoala - reformatorul societăţii româneşti” s-a desfăşurat la Iaşi, oraşul natal al lui Spiru Haret, în zilele de 9 și 10 octombrie 2026, prin cooperarea dintre Academia Română - filiala Iaşi şi Primăria municipiului moldav.
Lucrările conferinţei au început în după-amiaza zilei de vineri, 9 octombrie 2026, la Biblioteca filialei ieşene a Academiei Române, prin dezbaterea cu tema „Haret şi evoluţia recentă a şcolii româneşti (1990-2026), moderată de Monica Ghiurco de la TVR Bucureşti. Au participat la dezbatere foşti miniştri ai educaţiei, rectori, membri ai Academiei Române, profesori universitari şi din învăţământul preuniversitar, cercetători în domeniul educaţiei, jurnalişti.
Au urmat apoi vernisarea expoziţiei de manuale şcolare din colecţia Bibliotecii Academiei şi lansarea volumului „Spiru Haret 175. Şcoala - reformatorul societăţii”, coordonat de prof. univ. emerit Laurenţiu Şoitu.
Şedinţa de deschidere a conferinţei a avut loc în ziua următoare, sâmbătă, de la ora 10:00, în Aula instituţiei academice ieşene. După alocuţiunile de deschidere, prof. univ. emerit Laurenţiu Şoitu, preşedintele Comisiei de Ştiinţe ale Educaţiei, a prezentat prelegerea inaugurală „Spiru Haret, semn al (re) cunoaşterii noastre”. În continuare au fost prezentate referate şi comunicări care au abordat personalitatea lui Spiru Haret din trei perspective: ştiinţifică, pedagogică şi administrativă. Acad. Viorel Barbu, preşedintele filialei Iaşi a Academiei Române, într-un referat intitulat „Problema celor n corpuri”, a tratat impactul tezei haretiene de doctorat de la Sorbona în cercetarea matematică ulterioară. Consilierul prezidenţial prof. dr. Sorin Costreie a abordat în cheie filosofică probleme ale şcolii din zilele noastre. Despre modernizarea şcolii româneşti în timpul ministrului cultelor şi instrucţiunii publice omagiat a prezentat un referat documentat prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu, fost ministru al educaţiei naționale.
Contribuţii ştiinţifice valoroase au fost aduse la conferinţă şi de referenţii care au urmat, cu prezentări directe sau prin comunicarea online: „Mai poate exista un Spiru Haret în zilele noastre?” (prof. univ. emerit Gheorghe Popa); „O redescoperire: tehnocratul care a devenit om de stat” (prof. univ. dr. Remus Pricopie, rector SNSPA Bucureşti); „Contribuţia lui Spiru Haret la construcţia universităţii moderne româneşti” (prof. univ. dr. Romiţă Iucu, membru corespondent al Academiei Române); „Descoperirea şi promovarea talentelor. Viziune şi acţiune în politica educaţională haretiană” (prof. univ. emerit Carmen Creţu); „Câteva reflecţii pe marginea reformelor lui Spiru Haret” (prof. dr. Liliana Romaniuc); „Colaborarea Spiru Haret şi George Coşbuc” (prof. univ. dr. Ion Albescu şi prof. univ. dr. Horaţiu Catalano – Cluj-Napoca).
Alte comunicări au avut ca subiecte şcolile haretiene şi memoria presei de la răscrucea secolelor XIX şi XX privind evoluţia şcolii româneşti. Despre ecouri ale şcolii haretiene în Basarabia şi Bucovina au susţinut comunicări prof. univ. dr. Viorica Goraş-Postică şi conf. univ. dr. Silvia Nastasiu de la Universitatea de Stat din Chişinău, respectiv lect. dr. Elena Bujorean de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava. Relaţiile dintre laic şi religios, dintre Casa Şcoalelor şi Casa Bisericii au fost abordate de arhim. dr. Elisei Nedescu, stareţul Mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi”-Iaşi, şi de subsemnatul. Referatele şi comunicările susţinute în cadrul conferinţei vor fi publicate într-un nou volum.
Ca o concluzie a lucrărilor, coordonatorul comitetului de organizare, prof. dr. emerit Laurenţiu Şoitu, a scris pe pagina sa de socializare: „Haret nu devine ministru fiindcă era primul român doctor la Sorbona, ci pentru că, după 15 ani în care muncește în minister, cunoaşte starea şcolii din ţară și înţelege corect nevoile ei. Rapoartele înaintate către Rege şi Parlament atrag atenţia asupra analizelor sale. Soluţiile oferite vizau nu doar ameliorarea sistemului, ci transformarea şcolii în factor de modernizare a societăţii româneşti”.