Dicţionar liturgic

Un articol de: Ioan Valentin Istrati - 07 Iulie 2009

cristelniţa sau colimvitra - vasul susţinut de un picior înalt în care se pune apa în care se face botezul pruncilor; colimvitra a luat locul baptisteriilor de odinioară. Ea are un sens simbolic: este apa Iordanului în care Iisus a fost botezat, precum şi mormântul în care a fost îngropat.

Apa Botezului se sfinţeşte prin binecuvântarea preotului cu semnul Sfintei Cruci, prin rostirea unei rugăciuni speciale, prin exorcizare (suflă asupra apei în semnul Crucii) şi prin invocarea Duhului Sfânt, după o rugăciune specială în care preotul rememorează tot actul creaţiei din nimic şi purtarea de grijă a Creatorului asupra întregului univers. Apa devine astfel sânul purtător de viaţă al lui Dumnezeu. Întreita afundare a pruncului în apa sfinţită din cristelniţă (însoţită de formula sacramentală „Botează-se robul lui Dumnezeu...“) arată că Sfânta Treime este temeiul credinţei ortodoxe, închipuind, în acelaşi timp, cele trei zile cât a stat Domnul în mormânt. Botezul, adică afundarea în apă în numele Sfintei Treimi, închipuie moartea pentru viaţa în păcat şi îngroparea împreună cu Hristos a celui ce se botează, iar prin scoaterea din apă se închipuie învierea împreună cu El, pentru viaţa în Hristos.