Dimensiunea religioasă îmbinată cu tradiția

Putem constata, în zilele noastre, o recon­s­trucție axiologică a mentalității româ­nești, grav afectată de regimul comunist. Perioada de tranziție este una de incertitudine, de ­degringoladă valorică. Însă românii au o rezistență la schimbare semnificativă, aceasta fiind o trăsătură asociată capacității de adaptabilitate înaltă.

Românii sunt adepții stabi­lității, ai predictibilității, ai unei vieți în care siguranța și starea de bine sunt așteptări permanente. Să ne gândim la un model optimist - reîntoarcerea românilor din străinătate cu profilul de personalitate schimbat în bine, cu profilul de adâncime nealterat. Iată premisele ieșirii din tranziție.

Dacă perioada de tranziție se caracterizează prin instabilitate și incertitudine, perioada post­tran­ziție s-ar putea caracteriza printr-o mentalitate bazată pe valori ce ar îmbina conservatorismul sănătos cu progresismul modern.

Suntem un popor harnic, dar lipsit de spirit organizatoric. Mun­cim mult, dar fără spor. Pentru români, munca este o valoare ce ar trebui să asigure afirmare socială. Din păcate, flagelul corupției a afectat atitudinea românului față de muncă. Lipsa unei educații în spiritul muncii, lipsa de valorificare și de evaluare științifică a personalității, combinate cu lipsa unui manageriat competent, îl demotivează pe român atunci când abordează problema muncii. Românii nu muncesc conform aptitudinilor lor, ci conform unei conjuncturi sau a unui impuls pragmatic de moment. De aici lipsa de perfor­manță și, în același timp, lipsa satisfacției în activitate. Însă munca rămâne o valoare în structura de adâncime a profilului psihologic. Românii nu sunt leneși, ci nu au încredere în forțele proprii și nu lucrează în acord cu aptitudinile, cu darurile venite de la Dumnezeu.

Dacă ar fi să gândim în termeni de minusuri, acestea sunt: neîncrederea în sine și-n ceilalți; lipsa de organizare social-managerială; lipsa culturii normative; nivel scăzut de autonomie în decizie; grad înalt de scepticism; înclinare către hedonism; trăirea unui sentiment de frică, de anxietate cu privire la viitor; lipsa disciplinei și a autodisciplinei, a perseverenței în activități importante; dorință arzătoare de afirmare socială prin acumulări materiale, financiare; spirit de responsabilitate și implicare civică.

La capitolul plusuri se regăsesc: gradul înalt de adaptabilitate, de inteligență generală; nivel înalt de creativitate; ata­șament față de valorile culturale și spirituale; ospitalitate; spirit competitiv; dinamism și flexibilitate afectivă (deschidere și căldură în relațiile interumane); simțul umorului; ambiție, voință pe termen scurt.

În cercetarea „Psihologia poporului român”, profesorul Daniel David scoate în evidență un fapt deosebit de interesant, la categoria cum îi văd românii pe ceilalți, astfel: americanii - puternici, populari/cu umor, patrioți; britanicii - inteligenți/educați, o­nești, patrioți; chinezii - patrioți, o­nești, muncitori, inteligenți; francezii - patrioți, inteli­genți/e­du­­cați, boemi; germanii - muncitori, onești, inteligenți; maghiarii - patrioți, adaptați/bine orientați, asertivi/hotărâți; rușii - patrioți, adaptabili/bine orientați, asertivi/hotărâți. Românii îi preferă pe britanici, americani și francezi, apoi pe germani și mai la urmă pe maghiari și ruși.

Același studiu arată că românii și-au interiorizat o parte din trasăturile pe care le agreează, însă nu le-au dat o consistență identitară puternică. Ei agreea­ză puterea și inteligența americanilor sau britanicilor, dar indicatorul neîncrederii este foarte mare.

Caracteristica românilor este dimensiunea spirituală, religioa­să, îmbinată cu o tradiție care în multe țări s-a pierdut, de aceea putem contribui semnificativ la patrimoniul umanității cu valorile spirituale și culturale pe care le deținem.