Din luna august ne alegem fondul de pensii obligatoriu

▲ Autorităţile române au pus la punct noul sistem de pensii private structurat pe trei planuri sau piloni ▲ Primul se referă la actualul sistem de pensii de stat, al doilea la tinerii de până în 35 de ani care vor fi obligaţi, de la 1 august, să contribuie financiar la unul dintre fondurile private de pensii ▲ Cel de-al treilea pilon a intrat în vigoare încă de la 1 mai şi va fi finanţat din contribuţii suplimentare, fiind deschis, complementar primilor doi piloni, persoanelor de până la 52,5 ani ▲ Printre operatorii de piaţă la care angajaţii se pot afilia pentru o pensie privată se numără ING, Alianz Ţiriac, BCR Asigurări şi InterAmerican ▲ Dacă într-un timp de 4 luni salariaţii de până în 35 de ani nu aderă la unul dintre fonduri, aceştia vor fi distribuiţi ulterior într-un mod aleatoriu ▲

La 1 ianuarie 2008 va intra în vigoare sistemul privat de pensii obligatoriu, în sensul că salariaţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani vor începe să contribuie lunar, din salariu, la acest sistem. Până la acea dată, începând cu luna august a acestui an, persoanele care se încadrează în sistem vor avea dreptul să opteze pentru unul dintre fondurile obligatorii de pensii administrate privat. În caz contrar, aceştia vor fi distribuiţi în mod aleatoriu la unul dintre fondurile de pe piaţă. Sistemul de pensii, construit pe trei planuri Denumite generic piloni, cele trei planuri care stau la baza noului sistem de pensii din România şi care au menirea de a înlocui treptat actualul sistem de stat, care s-a dovedit a fi destul de impotent în a oferi pensii decente persoanelor care au trudit o viaţă întreagă, sunt diferenţiate pe categorii de vârstă şi obligaţii. Astfel, Pilonul I este reprezentat de actualul sistem de stat, considerat de autorităţi falimentar. Potrivit statisticilor, pensia medie în România este de 380 de lei noi şi reprezintă mai puţin de 40% din salariul mediu net, care e de 941 de lei noi. Statisticile mai arată că un salariat român contribuie lunar la sistemul de asigurări sociale pentru 1,24 pensionari. Pilonul II va intra în funcţiune la 1 ianuarie 2008, când tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, salariaţi, vor începe să contribuie financiar la unul dintre fondurile private de pe piaţă. De la 1 august 2007, această categorie de persoane va avea dreptul să să înscrie, prin intermediul unei cereri individuale, la unul dintre fondurile private, după o atentă examinare a ofertelor lansate de operatorii de piaţă şi ţănând cont şi de brand-ul operatorului, care oferă, în cele din urmă, o siguranţă în plus că banii nu vor fi aruncaţi în van. Dacă în intervalul de 4 luni acordate salariaţii nu aderă la unul dintre fonduri, casa naţională de pensii îi va distribui în mod aleatoriu. Ne putem transfera de la un fond privat la altul În primul an de activitate, 2 procente din cele 9,5 cu care contribuim în acest moment la asigurările sociale vor ajunge în administrare privată. Acest procent va creşte însă cu câte 0,5% în fiecare an, până la 6% într-un interval de 8 ani. În cazul în care salariatul nu este mulţumit de modul în care fondul privat administrează suma de bani, acesta poate „dezerta“ către un alt fond privat de pensii. Astfel, dacă într-un interval de 2 ani de la înscriere, contribuabilul crede că fondul privat nu este performant şi vrea tranferul la un altul, va plăti un comision, iar în cazul în care perioada de contribuţie a depăşit 2 ani şi abia atunci se doreşte mutarea la un alt fond de pensii, acest lucru se poate face fără a fi perceput vreun comision. Potrivit Ministerului Muncii, în 2008, pilonul II de pensii private obligatorii va avea 2,345 milioane de participanţi, iar în 2011, numărul acestora ar putea atinge cifra de 3,4 milioane de participanţi. Contribuţiile vor urca de la 510 milioane de lei, în 2008, la 2,32 miliarde de lei, în 2011. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private se afla în plin proces de avizare a companiilor care şi-au manifestat interesul de a constitui fonduri de pensii pe pilonii II şi III. Potrivit lui Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), riscul căderii unui astfel de fond este extrem de redus, pensiile urmând să fie acoperite până la 80% dintr-un fond de garantare a sistemului, care va funcţiona sub tutela comisiei. De asemenea, banii depuşi în contul pensiei vor fi investiţi de compania pe care o alegem după legislaţia în vigoare, vor fi atent urmărite, astfel încât să fie prevenite operaţiuni financiare gen FNI. Randamentul fondurilor aduce succesul pensiilor private Pilonul III a intrat deja în vigoare de la 1 mai 2007. Va fi finanţat din contribuţiile suplimentare, fiind deschis, complementar primilor doi piloni, persoanelor de până la 52,5 ani. Un salariat poate contribui la acest sistem cu cel mult 15% din venitul brut şi poate beneficia de pensie când împlineşte 60 de ani. Un avantaj al celui de-al III-lea pilon îl constituie posibilitatea deductibilităţii fiscale a contribuţiilor în limita a 200 de euro pentru angajator şi 200 de euro pentru angajat, pe an. Specialiştii susţin că vom avea cu adevărat bătrâneţi liniştite dacă vom participa la toţi cei trei piloni. Ca urmare a contribuţiei financiare pe cele trei planuri, vom putea beneficia de trei pensii în momentul ieşirii din activitate: cea de stat, care va fi din ce în ce mai mică; cea privată obligatorie, care va fi din ce în ce mai mare, şi cea facultativă, care va fi pe cât de mult am contribuit. Specialiştii estimează că, în funcţie de randamentul fondurilor private, sistemul ne-ar putea aduce, în final, o pensie de aproximativ 80% din media salarială a ultimilor ani. ▲ România, ţară de pensionari În Romania, aproximativ 19,2% din populaţia României are peste 60 de ani, iar în 2030, ponderea acestora va urca la 22%. În prezent, vârsta de pensionare pentru femei este, în prezent, de 58 de ani şi o lună, iar pentru bărbaţi, de 63 de ani şi o lună. Vârstele de pensionare vor creşte progresiv, astfel încât acestea vor ajunge, până în martie 2015, la 60 şi, respectiv, 65 de ani. De asemenea, legislaţia în vigoare prevede creşterea, până în martie 2015, a limitei de vechime pentru pensionare cu drepturi depline la 30 de ani pentru femei şi 35 de ani pentru bărbaţi. Legea pensiilor mai prevede ca minimul stagiului de cotizare la care să se poată ieşi la pensie să ajungă, până în martie 2015, la 15 ani. În prezent, acesta este de 11 ani şi două luni, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. ▲ Întrebări şi răspunsuri despre pensiile facultative Î: Cum obţin dreptul de a primi o pensie facultativă? R: Dacă aderi la un fond de pensii facultative şi contribui tu sau angajatorul plăteşte în numele tău la un fond de pensii facultative. Î: Cine poate să participe la un fond de pensii facultative? R: Angajaţii, funcţionarii publici, persoanele autorizate să desfăşoare o activitate independentă, persoanele care realizează venituri din activităţi profesionale sau agricole. Î: Cine este beneficiarul fondului meu de pensii facultative? R: Este moştenitorul tău, aşa cum este definit de Codul civil. Î: Ce se întâmplă cu banii în caz de invaliditate? R: Dacă un participant devine invalid pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea activităţii, definite de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, obţine o pensie facultativă: - dacă activul său personal este cel puţin egal cu suma necesară obţinerii unei pensii facultative minime, stabilită prin norme de către CSSPP; - suma existentă în contul său: o ca plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani; - dacă activul său personal nu este cel puţin egal cu suma necesară obţinerii unei pensii facultative minime, stabilită prin norme de către CSSPP. Î: Ce se întâmplă în caz de deces al participantului? R: În caz de deces, suma se plăteşte beneficiarului participantului, respectiv moştenitorului acestuia, definit conform Codului civil. Î: În ce condiţii primesc pensia mea facultativă? R: Ai împlinit vârsta de 60 de ani, ai plătit minimum 90 de contribuţii lunare, activul tău personal este cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei facultative minime, stabilită prin norme de către CSSPP. Î: Exista o limită a sumei pe care o primesc când ies la pensie? R: Activul tău personal trebuie să fie cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei facultative minime prevăzute prin normele adoptate de CSSPP. Î: Ce se întâmplă dacă nu am plătit minimum 90 de contribuţii lunare şi activul meu personal nu este egal cu suma necesară obţinerii unei pensii facultative minime? R: Primeşti suma existentă în contul tău, la alegerea ta, plată unică sau plăţi eşalonate în ratel pe o durată de maximum 5 ani. Î: Cine va face plata pensiei? R: Pensiile facultative vor fi platite de către administratori sau de către furnizori de pensii - societăţi care au ca obiect unic de activitate furnizarea de pensii. CSSPP va elabora şi va transmite spre promulgare o lege specială privind plata pensiilor. (www.pensiiprivate.org)