Din vieţile minunate ale monahilor

Din multă smerenie, unele sfinte şi-au ascuns nu numai numele, ci şi faptul că erau femei!

Se spune că, pe lângă Sfântul Non şi alţi episcopi, s-a întâmplat să treacă Pelaghia, actriţă păgână, însoţită de un alai de tineri. Episcopii şi-au întors ochii, să nu o vadă, dar Sfântul Non a petrecut-o cu privirea, apoi le-a spus: - Frumuseţea ei nu vă desfată? Cu adevărat mi-a plăcut frumuseţea ei, fiindcă pe aceasta o va pune Dumnezeu înainte în faţa înfricoşătorului scaun de judecată, când o va judeca atât pe ea, cât şi pe mine. Ce socotiţi, iubiţilor, câte ceasuri petrece ea în iatacul său, spălându-se şi machiindu-se cu toată luarea-aminte a sufletului, împodobindu-se pentru spectacole, ca nimic să nu-i lipsească frumuseţii trupeşti, să placă tuturor? Şi noi, care avem făgăduinţa de a vedea faţa cea strălucită a Mirelui ceresc, nu ne împodobim, nici nu spălăm murdăriile de pe sufletele noastre, ci le lăsăm să zacă în nepăsare! Auzind cuvintele Sfântului Non, Pelaghia s-a dus a doua zi la Sfântul Non, rugându-l să fie botezată. Şi-a împărţit averea săracilor, s-a călugărit şi s-a retras într-o chilie din Muntele Măslinilor, spunând că este bărbat şi se numeşte Pelagheu. Abia când a murit şi au pregătit-o de înmormântare şi-au dat seama cine a fost…