Duminica a 7‑a după Rusalii la Catedrala Patriarhală
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit în Duminica a 7‑a după Rusalii, 11 august, Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală ocrotită de Sfinții Mari Împărați întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena, și de Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.
După citirea Sfintei Evanghelii rânduite (Matei 9, 27‑35), Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură în care a prezentat contextul istoric și geografic în care Mântuitorul a săvârșit minunea vindecării celor doi orbi și a omului mut, vorbind și despre atitudinea potrivnică a unora dintre conaționalii Săi.
„Capernaum era un loc traversat de numeroase persoane mergând din Iudeea către Galileea sau din ținutul Galileei mergând dincolo de marea cu același nume. Era nu doar un loc unde se afla staționată o parte a armatei de ocupație, dar, mai presus decât acestea, era locul unde Mântuitorul Se așezase după ce locuitorii din Nazaret L‑au alungat din ținutul acela. Într‑o zi de sâmbătă, după ce a propovăduit în sinagogă, cei din Nazaret L‑au scos pe sprânceana muntelui, vrând să Îl arunce în prăpastie. Aceasta era atitudinea lor față de Cel Care propovăduia cuvintele adevărului și îi învăța ca Unul care avea putere multă. În acest oraș a săvârșit cele mai multe minuni. (...) Formula cu care orbii s‑au adresat Mântuitorului, «Fiul lui David», o reîntâlnim mai ales la intrarea Domnului în Ierusalim, indicând descendența din marele rege și profet al poporului ales care trăise cu o mie de ani înaintea Mântuitorului și reprezentând pentru iudei cea mai înaltă formă de cinstire. La intrarea triumfală în Ierusalim, la auzirea acestor cuvinte, fariseii I‑au spus Mântuitorului să‑i certe pe cei care le rosteau. Răspunsul lui Iisus îl cunoaștem: «Dacă aceștia vor tăcea, pietrele vor striga». După vindecarea celor trei oameni din Capernaum, concluzia celor care au asistat la săvârșirea lor a fost că nu s‑au văzut niciodată în Israel asemenea fapte, însă, împotriva evidenței, au fost oameni care au negat ceea ce au văzut. Poate că una dintre cele mai mari teme ale Evangheliei de astăzi este lupta împotriva evidenței, aceasta fiind și un păcat împotriva Duhului Sfânt. Acest păcat arată înainte de toate împietrirea inimii noastre. Așa s‑au comportat fariseii din Evanghelia de astăzi. În loc să se bucure, ei nu au găsit decât cuvinte de hulă. Aceeași atitudine o întâlnim și la altă istorisire, tot la vindecarea unui orb, de această dată în Ierusalim. Și atunci, deși fariseii au văzut acest lucru, deși acel orb devenise persoană publică, cunoscută de toți de pe treptele de la ușa Templului, s‑au dus la el îndemnându‑l să spună că Omul care l‑a vindecat este păcătos. Dar orbul nu a căzut în logica lor plină de invidie”, a spus Preasfinția Sa.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de membrii Coralei „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, conduși de părintele conf. univ. dr. Stelian Ionașcu.