Duminica Crucii şi Învierii poporului român

Români de pretutindeni au adus prinoase duhovniceşti sfinţilor români care au însămânţat şi mărturisit credinţa ortodoxă pe meleagurile noastre. Instituită în 20 iunie 1992 de către Sfântul Sinod al Bisericii noastre, Duminica Sfinţilor Români este o sărbătoare a bucuriei şi demnităţii întru sfinţenie a poporului român, care a primit credinţa apostolică de la Sfântul Apostol Andrei şi care a rodit de-a lungul veacurilor.

Sărbătoarea de ieri a fost un frumos prilej pentru fiecare român, indiferent de locaţia sa geografică, indiferent că trăieşte pe acest pământ românesc ori în diaspora, de a transcende barierele timpului pentru a fi în comuniune cu acei sfinţi străromâni care au mărturisit credinţa întru Mântuitorul Iisus Hristos şi faţă de care suntem datori să aducem mulţumiri şi prinoase duhovniceşti pentru rugăciunile, ocrotirile şi roadele Evangheliei lui Hristos pe pământul românesc. Sfinţii Români sunt "rodul lucrării harului Preasfintei Treimi", sunt nişte "mlădiţe crescute de către Duhul Sfânt din viţa de vie care este Hristos, Viţa de vie a vieţii veşnice", după cum reliefa Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul de învăţătură, rostit cu prilejul săvârşirii Sfintei Liturghii la Mănăstirea "Duminica Sfinţilor Români" din Capitală. Aceşti sfinţi sunt pomeniţi fiindcă ei sunt temelia mărturisirii noastre, fiindcă datorită lor creştinismul românesc a dăinuit, în ciuda venirii asupra noastră a popoarelor păgâne migratoare: goţi, huni, gepizi, avari, slavi, bulgari, pecenegi, cumani, tătari şi turci, de-a lungul a multor secole, astfel că "poporul român s-a afirmat purtător de Cruce şi de Înviere", precum a precizat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române. Cinstirea sfinţilor români necunoscuţi Tăria credinţei acestor sfinţi străromâni se observă în primul rând în mulţimea de ierarhi, preoţi, diaconi, credincioşi martiri, părinţi cuvioşi, domnitori şi alţi luptători care şi-au dat viaţa pentru apărarea credinţei strămoşeşti, încât nu există lună a anului în care să nu se facă pomenire de sfinţi străromâni. "Prin aceşti sfinţi români ne simţim onoraţi şi ajutoraţi. Onoraţi pentru că avem rugători în Ceruri şi ajutoraţi pentru că ei ne dau pildă de creştere în credinţă, de mărturisire a credinţei nu numai în vremuri bune, ci şi în vremuri grele. Din neamul nostru avem o mulţime de modele de urmat. Dacă ne gândim la mulţimea sfinţilor mucenici, la mulţimea cuvioşilor, la mulţimea credincioşilor şi credincioaselor care, deşi nu sunt trecute în calendar, totuşi sunt sfinţi în Ceruri. De aceea, Duminica aceasta este Duminica Sfinţilor Români cunoscuţi şi necunoscuţi, recunoscuţi de Biserică şi trecuţi în calendar şi a celor încă necunoscuţi de oameni, ci numai de Dumnezeu. O mulţime de creştini au pătimit în timpul stăpânirii comuniste atee. Unii au murit în închisori, alţii au pătimit mărturisind pe Hristos în diferite instituţii ale statului ateu. În toate timpurile, sfinţii români ne privesc şi ne îndeamnă să urmăm credinţa apostolilor, a mucenicilor, a cuvioşilor, a ierarhilor, a preoţilor şi diaconilor slujitori ai sfintelor altare şi credinţa domnitorilor, precum Sfinţii Brâncoveni, Sfântul Ştefan cel mare, Sfântul Neagoe Basarab, care ne arată că, indiferent de rang, în societate sfinţenia este un dar al lui Dumnezeu şi se dăruieşte celor care Îl iubesc pe El şi împlinesc în viaţa lor voia Lui", a subliniat Preafericirea Sa. Fiecare credincios este chemat la sfinţenie Faţă de aceşti sfinţi români credinciosul de azi îşi poate arăta evlavia prin dăruirea numelui lor copiilor nou-născuţi şi mai ales prin râvna către cele sfinte, către rugăciune, către iubirea milostivă şi jertfelnică a Domnului Iisus Hristos, care ne cheamă la sfinţenie, pentru că "orice credincios sau credincioasă care răspunde chemării la sfinţenie prin mărturisirea dreptei credinţe, prin pocăinţă, prin împărtăşirea cu sfintele taine, prin multă rugăciune şi nevoinţă poate deveni un sfânt. Fiecare credincios sau credincioasă are în suflet, prin lumina sfântului botez dată, deja chemarea la sfinţenie şi acest sâmbure al sfinţeniei primit în botez trebuie cultivat de-a lungul întregii vieţi", a evidenţiat Preafericirea Sa. După săvârşirea Sfintei Liturghii, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a dăruit obştii monahale, îndrumată de protos. Petru Ungureanu, stareţul mănăstirii, cărţi liturgice şi duhovniceşti, ediţii recente, iar credincioşilor, câte o iconiţă cu sfinţii români. Mănăstirea "Duminica Sfinţilor Români" este ctitoria vrednicului de pomenire patriarh Teoctist, de aceea aşezământul monahal mai are ocrotitor şi pe Cuviosul Teoctist.