Duminica Floriilor, la Bacău şi Roman
Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ioachim a oficiat duminică, 24 aprilie 2016, Sfânta Liturghie la Biserica „Intrarea Domnului în Ierusalim“ din Bacău. În aceeaşi zi, la Catedrala Arhiepiscopală din Roman a avut loc Pelerinajul de Florii.
Băcăuanii au serbat Duminica Floriilor alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, care a slujit Dumnezeiasca Liturghie la Biserica „Intrarea Domnului în Ierusalim“ din municipiul Bacău. În cuvântul de învăţătură rostit cu acest prilej, ierarhul a evidenţiat semnificaţia acestei sărbători pentru viaţa creştinului. „Retrăirea momentelor triumfale ale intrării în Ierusalim a Mântuitorului Hristos nu poate fi conştientizată decât prin virtutea răbdării calvarului care urma trimfului pământesc al duplicităţii celor care-L aclamau inconştienţi, şi care preceda triumful Învierii prin care li s-a redat tuturor accesul la sfinţenie. «Hristos stând pe asinul», care nu cunoscuse jugul robiei, intră în Ierusalim în osanalele angelice ale celor schimbători. «Pornirăm toţi cântând în cor, angelic Osana…!» Osanalele erau angelice, dar cei care le cântau nu erau fixaţi în bine asemeni îngerilor, ci erau schimbători şi vulnerabili. Era un cor al osanalelor angelice ale oamenilor. Oamenii nu aveau puterea menţinerii constante a slăvirii lui Dumnezeu asemeni îngerilor. Toţi cei care-L întâmpinau puneau «pe calea Sa» crengile pomului cunoştinţei binelui şi răului, pentru a fi călcate de Cel care va zdrobi capul şarpelui. «Copiii jucăuşi urmară lui Iisus». Cei inocenţi şi jucăuşi, datorită vârstei lor, Îl urmau pe Cel imaculat prin fiinţa Sa. Copiii «simţeau în inocenţa lor că-I Dumnezeu de sus». Sensibilitatea lor era dată de nevinovăţia lor, dar inocenţa celor mari era pervertită de dorinţa oarbă a unui împărat lumesc. «Copiii jucăuşi» simţeau dumnezeirea, dar cei maturi care strigau entuziaşti, în fapt, se jucau cu inocenţa lor, pe care-o vor pierde atunci cand vor striga «Să moară!». Sfântul Grigorie Palama spune că «aceşti copii s-au arătat mari teologi, iar imnul lor a fost un imn teologic, chiar dacă ei erau needucaţi şi neînvăţaţi»“, a menţionat IPS Arhiepiscop Ioachim, în cuvântul său. Pe lânga dimensiunea liturgică, de a sluji alături de poporul binecredincios, vizita ierarhului s-a constituit într-un îndemn şi o încurajare către membrii acestei tinere parohii şi către preoţii slujitori Mihai Beicu, Ionuţ Epure şi Vasile Ichim, care au purces pe calea sfântă a ctitoriei. „De fiecare dată când se ridică o biserică, se zideşte în acelaşi timp Templul lui Dumnezeu, constituit din cărămizile vii care sunteţi frăţiile voastre cu noi împreună, alături de pelerinajul nostru către limanul mântuirii“, a mai subliniat IPS Ioachim în cuvântul de învăţătură. (Pr. Constantin Gherasim)
Procesiune în Duminica Floriilor, la Roman
Preoţii Protopopiatului Roman, alături de tineri, însoţiţi de profesorii şi părinţii lor, au participat la tradiţionala procesiune din Duminica Floriilor, organizată în curtea Centrului Eparhial Roman. După oficierea Deniei, preoţii şi credincioşii prezenţi, cu palmete şi flori în mâini, în sunetul clopotelor şi al cântărilor specifice acestei perioade liturgice a anului, s-au deplasat în procesiune până la scena special amenajată în proximitatea catedralei. Aici, Corala „Diaconia“ a catedralei romaşcane a interpretat un buchet de cântări prepascale, iar apoi s-a rostit poemul „Osana“, ce a fost alcătuit pentru acest eveniment de către Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim. Înaltpreasfinţia Sa a rostit rugăciunea specifică din Duminica Floriilor, binecuvântând crenguţele de salcie, palmetele şi florile ţinute în mâini de credincioşii prezenţi, adresând şi un cuvânt celor prezenţi. Părintele Dragoş Munteanu, protopop de Roman, a subliniat importanţa sărbătorii Floriilor pentru creştinii de astăzi şi rolul procesiunii organizate la Roman cu această ocazie. Tot cu acest prilej, prof. Ghiniţă Maria, inspector în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ, a vorbit despre proiectul educaţional „Arborele iubirii“. (Pr. Valentin Băltoi)