Ediţie specială a Simpozionului „Colocviile Putnei“, dedicată Centenarului Marii Uniri
Anul acesta este unul special pentru români şi pentru Mănăstirea Putna, întrucât se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire din 1918, respectiv de când mănăstirea, odată cu Bucovina, a revenit la sânul Ţării Mame. Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna marchează această aniversare prin organizarea unei ediţii speciale, a XXI-a, a Simpozionului Internaţional de Istorie „Colocviile Putnei”, în perioada 11-15 iulie.
La această ediţie vor participa istorici de la Facultăţile de Istorie din Iaşi şi din Bucureşti, de la Institutul de Istorie „N. Iorga” şi Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, ale Academiei Române, de la Institutul Naţional al Patrimoniului, de la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu şi de la alte instituţii culturale din România şi din străinătate.
Sesiunile de comunicări ştiinţifice se vor desfăşura în zilele de miercuri, joi şi sâmbătă la Mănăstirea Putna. Pe lângă teme legate de Anul centenar, acestea vor aborda subiecte specifice Colocviilor Putnei: epoca Sfântului Ştefan cel Mare, istoria Mănăstirii Putna şi istoria mănăstirilor din Bucovina în perioada de ocupaţie austriacă. Dintre temele abordate menţionăm: invocarea lui Ştefan cel Mare şi a Mănăstirii Putna în discursul unionist din 1917-1918, stindardul lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Zografu - Sfântul Munte Athos - în contextul anilor 1917-1918; între Prut şi Nistru în secolul al XV-lea - gânduri de arheolog, ideea imperială în Ţările Române, tributul Moldovei la sfârşitul domniei lui Ştefan cel Mare, armele lui Ştefan cel Mare, preliminariile Războiului moldo-polon (1497), un epitrahil de la Ştefan cel Mare regăsit la Atena, iconografii cu caracter trinitar în pictura murală din Moldova în secolele XV-XVI, şcolile de broderie şi de muzică ale Mănăstirii Putna, statutul monahilor în Moldova medievală etc.
Deschiderea simpozionului va avea loc la Mănăstirea Putna mâine, 11 iulie, la ora 16:00, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. În cadrul festivităţii de deschidere din Sala Mare a Casei Domneşti se vor lansa ultimele numere apărute din Revista „Analele Putnei”, o ediţie anastatică a cunoscutei lucrări publicate în anul 1905 de Preotul Dimitrie Dan - „Mănăstirea şi comuna Putna”, precum şi alte lucrări ale colaboratorilor Centrului „Ştefan cel Mare”.
Mai multe detalii despre „Colocviile Putnei”, ediţia a XXI-a, puteţi afla consultând pagina de internet a Centrului „Ştefan cel Mare” - www.centrulstefancelmare.ro.
Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna a fost înfiinţat la 2 ianuarie 2005, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. În cursul activităţilor ştiinţifice circumscrise Anului comemorativ „Ştefan cel Mare şi Sfânt 500” - 2004 - s-a conturat nevoia existenţei, la Mănăstirea Putna, a unei structuri care să trezească şi să menţină interesul pentru cunoaşterea trecutului nostru şi care să impulsioneze cercetarea lui.
Scopul Centrului este cercetarea istoriei epocii ştefaniene şi a istoriei Mănăstirii Putna. De la înfiinţare şi până în prezent, Centrul a organizat la Mănăstirea Putna, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi la Institutul „Nicolae Iorga” din Bucureşti douăzeci de ediţii de comunicări ştiinţifice, sub numele „Colocviile Putnei”. Dat fiind caracterul unitar al monahismului bucovinean în perioada de ocupaţie austriacă (1775-1918), începând cu ediţia a IX-a, Simpozionul „Colocviile Putnei” cuprinde şi o secţiune dedicată istoriei mănăstirilor din Bucovina în această epocă.
(Biroul de Presă al Mănăstirii Putna)