Efectele nocive ale calciului

Calciul are o influenţă benefică mai mult asupra copiilor, decât a persoanelor în vârstă. Conform concluziilor unor cercetări de ultimă oră ale savanţilor americani, calciul, prezent în cantităţi importante în produsele lactate, are un impact dezastruos asupra funcţiilor vitale ale creierului. Mai mult decât atât, potrivit specialiştilor, calciul în exces duce la scăderea capacităţilor mentale în cazul adulţilor înaintaţi în vârstă, mai ales în combinaţie cu vitamina D, care ajută la fixarea calciului în sânge.

În urma cercetărilor efectuate pe durate mai lungi, oamenii de ştiinţă americani au constatat că, în condiţii aproximativ egale de trai, ţesuturile nervoase afectate erau în proporţie mult mai importantă la persoanele cu un consum mai mare de calciu şi vitamina D, decât la cele care aveau o dietă săracă în produse lactate, cu un aport nesemnificativ de vitamina D. Specialiştii mai spun că depunerile de calciu, la vârstnici, provoacă embolie, care afectează iremediabil activitatea creierului, prin scăderea nivelului de irigare a acestuia cu sânge. Asimilăm foarte bine calciul până la 25 de ani Cea mai mare acumulare de masă osoasă poate fi înregistrată până la 25 de ani. La vârsta de 40-50 de ani distrugerea oaselor poate surclasa formarea, masa totală osoasă reducându-se esenţial. Pierderile de masă osoasă încep chiar mai devreme de această vârstă, decurg cu urmări mai grave la femei decât la bărbaţi şi sunt mai frecvente la oamenii scunzi decât la cei înalţi. Astfel, riscul consecinţelor medicale ale pierderii masei osoase, numit osteoporoză, aparţine, în mare parte, femeilor scunde. Putem adăuga că predispoziţia pentru osteoporoză este ereditară. Această predispoziţie maladivă este cauza pentru care, în rândul acestei categorii, predomină fracturile colului femural, ca urmare a pierderilor de calciu. Stresul împiedică asimilarea calciului Pentru asimilarea eficientă a calciului din tractul gastrointestinal este necesară vitamina D. Stresul şi imobilizarea pot reduce capacitatea de asimilare a calciului în tractul gastrointestinal. Spanacul conţine oxalat care, interacţionând cu calciul, formează un compus neasimilabil - oxalatul de calciu. Conform unor cercetări, oxalatul conţinut de frunzele verzi ale zarzavaturilor, cum este spanacul, inhibă asimilarea calciului direct din spanac, dar nu poate influenţa asimilarea calciului din alte alimente, consumate în acelaşi timp. Acidul fitinic din tărâţele boabelor integrale de grâu, de asemenea, interacţionează cu calciul, formând săruri de calciu, care nu se asimilează în tractul gastrointestinal. Asimilarea calciului este influenţată şi de cacao, de boabele de soia şi de alimentele care conţin mult fosfat, inclusiv băuturile carbogazoase. Proteinele din alimentaţie influenţează şi ele asimilarea calciului. In cazul unei alimentaţii bogate în proteine, se asimilează aproximativ 15% din calciul introdus oral. Totodată, dacă alimentaţia conţine puţine proteine, se asimilează numai 5% din calciu. Calciul se asimilează mai bine dacă este administrat după o masă uşoară şi nu pe stomacul gol. Cafeaua sporeşte eliminarea calciului prin rinichi. Magneziul poate reduce asimilarea calciului, însă insuficienţa profundă de magneziu poate provoca, de asemenea, hipocalcemia (insuficienţă de calciu în sânge).