Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, 9 ani de la înfiinţare

Un articol de: Pr. Ioniță Apostolache - 24 Martie 2017

Credincioșii din Episcopia Slatinei și Romanaților sărbătoresc sâmbătă, 25 martie, de praznicul Bunei Vestiri, două evenimente importante: împlinirea a nouă ani de la înființarea eparhiei și 16 ani de arhierie a Preasfințitului Părinte Sebastian, chiriarhul locului. Momentele aniversare vor fi marcate prin rugăciune, prin săvârșirea Sfintei Liturghii de către Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un sobor de arhierei la Catedrala Episcopală din Slatina.

Episcopia Slatinei şi Romanaţilor are ca dată de naştere sărbătoare Bunei Vestiri. În urmă cu 9 ani, la 25 martie 2008, a fost instalat în scaunul episcopal Preasfinţitul Părinte Sebastian, iar ocrotitori ai nou-înfiinţatei eparhii au fost aleşi Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu fiii săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi sfetnicul Ianache.

Preasfințitul Părinte Sebas­tian Paşcanu, primul arhiereu în scaunul chiriarhal al Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor, s-a născut la data de 5 noiembrie 1966, în oraşul Moreni, judeţul Dâmboviţa, ca fiu al lui Gheorghe şi Maria Paşcanu. A primit la Taina Sfântului Botez numele Sorin Petrică, fiind al doilea din cei trei fraţi ai săi. În perioada 1973-1981 a absolvit şcoala primară şi gimnaziul în Satul Minieri, judeţul Prahova. A urmat mai apoi treapta I la Liceul Economic din Ploieşti (1981-1983) şi cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ (1983-1988). În 1988 a fost tuns în monahism şi hirotonit ierodiacon pe seama Schitului Crasna, judeţul Prahova, iar între 1988 şi 1992 a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti. În perioada 1992-1997 a urmat cursurile de doctorat la Facultatea de Teologie din Thessalonic-Grecia, luând titlul de doctor în liturgică. În anul 1996 a fost hirotonit ieromonah, slujind ca stareţ al Schitului Crasna între anii 1996 şi 1999. În perioada1997-2001 a slujit ca exarh al mănăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureştilor. De săbătoarea Sfântului Antim Ivireanul, în anul 2000, a fost hirotesit arhimandrit la Mănăstirea Antim din Bucureşti. În perioada 2001-2008 a slujit în ascultarea de Episcop-vicar al Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor, cu titlul „Ilfoveanul”. La 25 martie 2008, PS ­Părinte a fost ales ca episcop în scaunul nou-înfiinţatei Episcopii a Slatinei şi Romanaţilor.

Lucrarea administrativă

Fire dinamică şi bun organizator, PS Părinte Sebastian a ­coordonat de-a lungul timpului numeroase proiecte administrative, îmbogăţind viaţa Bisericii Ortodoxe cu noi locaşuri de închinare, aşezăminte social-filantropice şi culturale. A iniţiat ­construcţia şi a ridicat împreună cu preotul paroh, în satul unde a copilărit, o biserică, Satul Minieri neavând niciodată locaş de cult. În calitate de exarh şi apoi episcop, s-a implicat în construirea Mănăstirii Christiana din Bucureşti, sprijinind în mare măsură lucrările la cele două biserici şi la chilii, precum şi la amenajarea Căminului de bătrâne de acolo. În calitate de Episcop-vicar a coordonat la Cancelaria eparhială, timp de şapte ani, problemele privind activitatea sectoarelor: secretariat eparhial, administrativ bisericesc, economic, monumente şi construcţii bisericeşti, inspectorat eparhial, administrativ gospodăresc, precum şi Fabrica de lumânări, Magazinul bisericesc, Gospodăriile Sfintei Arhiepiscopii, Cantina studenţească, Căminul studenţesc şi Căminul preoţesc, ocupându-se direct şi de lucrările de restaurare şi modernizare a celor mai multe dintre locaţiile acestora.
În scaunul vlădicesc de la Slatina, PS Părinte Sebastian a ­realizat numeroase proiecte edilitare. Între acestea, cea mai importantă realizare este construcţia Catedralei Episcopale „Înălţarea Domnului”.

Numeroase proiecte şi realizări culturale

Pe plan cultural, PS Părinte a sporit preocupările cărturăreşti ale turmei pe care o are în grijă. Demersul de cercetare al Preasfinţiei Sale s-a concretizat atât prin publicarea tezei de doctorat „Teologia liturgică românească în sec. XX”, Ed. Anco 2008, precum şi a altor lucrări cu caracter academic: monografia „Comentariu la Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul”, Schitul Crasna 1996, reeditată în 2007, numeroase studii şi cercetări pe teme de pastoraţie, duhovnicie şi viaţă liturgică. A participat la numeroase simpozioane şi activităţi ştiinţifice din ţară şi din străinătate. În semn de apreciere a activităţii susţinute, Preşe­dinţia României i-a conferit, în februarie 2004, Ordinul „Meritul ­Cul­tural” în grad de Comandor.