„Eroinele României Mari. Destine din linia întâi”, volum lansat la Iaşi

Sâmbătă, 1 decembrie 2018, Muzeul Municipal din Iaşi a găzduit o serie de activităţi, pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire. Programul zilei a debutat la ora 13:30, cu arborarea steagului regal, ceremonie organizată de Primăria Municipiului Iaşi, Muzeul Municipal şi Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt”.

Punctul culminant al zilei a fost colocviul „Elogiu eroinelor Războiului Reîntregirii Naţionale” şi prezentarea volumului „Eroinele României Mari. Destine din linia întâi”, editat de Muzeul Naţional al Literaturii Române şi prezentat de prof. dr. Adina Berciu Drăghicescu şi cercetător dr. Mihail Ipate, autori ai acestui volum. Tot aici, printre alţii, preşedinta Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române (SOFR) - filiala Iaşi, ec. Daniela Naclad, a adus în lumină aspecte mai puţin cunoscute din implicarea femeilor în lucrarea de reîntregire a neamului. Doamna preşedintă a început lucrarea cu un gând de cinstire pentru „femeia româncă de atunci, anonimă sau nu, femeia de pe front, femeia de pe tron, din orfelinate sau din Sfatul Ţării, dar, în aceeaşi măsură, femeia de acasă, femeia sensibilă, dar puternică, frumoasă şi hotărâtă, care şi-a asumat toate grijile gospodăriei, rolul de mamă singură, veşnic rugătoare, în neliniştea permanentă de starea soţului ei, a tatălui, a fratelui, aflaţi în prima linie a frontului. Toate acestea sunt eroine”.

Din pleiada femeilor jertfitoare cunoscute se numără Ecaterina Teodoroiu, învăţătoarea din Târgu Jiu, care a intrat pe front în Primul Război Mondial ca asistentă medicală şi a sfârşit conducând un pluton de infanterie la doar 23 de ani, dar şi Măriuca Zaharia, copila de numai 12 ani, care şi-a dat viaţa pe câmpul de luptă afirmând: „Vreau să fac şi eu ceva pentru Ţară”. Un rol covârşitor l-a avut Regina Maria, soţia Regelui Ferdinand, care a devenit regină a tuturor românilor, „ctitoriţă a României Reîntregite”.

Elena Alistar Romanescu, prima femeie medic şi fiică de preot, preşedinta Ligii Femeii Moldovence, a făcut parte din Sfatul Ţării, fiind şi singura femeie delegată să ia parte la dezbaterea proiectului Unirii Basarabiei cu România, afirmând: „Acum ori niciodată noi trebuie să ne unim”. Principesa Alexandrina Cantacuzino a avut o contibuţie importantă la înfiintarea Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeii Române, în 1910, cu rol educativ, filantropic si religios, alături de Prinţesa Olga Sturdza, membră marcantă a Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române. Lucrarea a mai a adus în lumină un lucru mai puţin cunoscut: din mănăstirile Mitropoliei Moldovei au activat în cadrul Institutului de Caritate al Crucii Roşii 150 de maici, iar din mănăstirile Mitropoliei Ţării Româneşti, 80 de maici. Pe lângă unele mănăstiri, precum Văratec, Agapia, au funcţionat orfelinate şi spitale pentru răniţii din război.

Totodată, din atelierele Mănăstirii Văratec şi Agapia au plecat spre soldaţii răniţi ai armatei române însemnate cantităţi de materiale sanitare şi multe alte lucruri de folos pentru ostaşi. Monahiile care au activat în Cadrul Crucii Roşii rămân un model de dedicare şi sacrificiu, iar crezul acestor maici jertfitoare este cuprins în cuviintele monahiei Mina de la Mănăstirea Rămăieşti, şi ea infirmieră pe front: „Noi ne-am împlinit datoria nu ca nişte oameni, ci ca nişte ostaşi ai Domnului, făcând ascultarea până la capăt, la terminarea războiului”. Nu poate fi trecută cu vederea cuvântarea Părintelui Patriarh Miron Cristea, care defineşte rolul femeii în dezvoltarea neamului: „Viitorul este în mâna femeilor, pentru că ceea ce devine omul, aceea el devine pe urma mamei sale. Oameni cu suflet nobil au avut mame nobile şi evlavioase. Furtunile, suferinţele trec şi omul se întoarce la credinţa sa, la acea credinţă pe care a învăţat-o de pe buzele mamei sale, de aceea, dea Domnul să vă păstraţi pururea credinţa”. Aşadar, se cuvine să cinstim memoria acestor femei ce s-au făcut modele vii pentru noi şi pentru generaţii ce vor urma.

Manifestările de la Muzeul Municipal dedicate Zilei Naţionale a României s-au încheiat cu vernisajul expoziţiei „Doamne. Jertfă şi faptă în realizarea Marii Uniri”.