Euroscepticii câștigă teren în Uniunea Europeană
Victoria șoc a Partidului Libertăţii (PVV), condus de radicalul Geert Wilders, la alegerile parlamentare din Țările de Jos a produs mare satisfacție în rândul politicienilor europeni de extremă dreapta, care s-au grăbit să îl felicite pe colegul lor olandez. Votul „demonstrează că tot mai multe ţări din interiorul UE contestă modul în care aceasta funcţionează”, a spus lidera partidului Adunarea Naţională, Marine Le Pen. Eurodeputatul francez Raphael Glucksmann a avertizat însă că succesul extremei dreapta olandeze arată că Uniunea este mai mult ca niciodată „în pericol”.
Rezultatul confortabil al PVV (37 din cele 150 de mandate ale Parlamentului) a produs frisoane la Bruxelles, întrucât Wilders a câștigat criticând „dictatele” UE, cerând restabilirea controalelor la graniţe, arestarea şi expulzarea migranţilor, interzicerea şcolilor musulmane, a Coranului şi moscheilor în Olanda și susținând ideea unui referendum pentru „Nexit”, ieșirea Olandei din UE, relatează Politico.eu şi France Presse. Programul PVV include şi introducerea unui permis de muncă pentru cetăţenii din UE care doresc să se angajeze în Olanda, „responsabilitatea propriei monede” şi respinge „orice formă de uniune politică” europeană, considerând că UE „îşi revendică tot mai multe puteri, acaparează banii contribuabililor şi ne impune dictate”.
Wilders, supranumit şi „Donald Trump al Olandei”, pentru frizura sa care seamănă cu cea a fostului preşedinte republican al SUA şi pentru agenda sa antiimigraţie, a primit numeroase felicitări. „O nouă Europă este posibilă”, a scris pe reţeaua socială X vicepremierul italian Matteo Salvini, lider al partidului antiimigraţie Liga. Alice Weidel, lideră a formaţiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a transmis că „toată Europa doreşte o schimbare politică”, iar premierul ungar Viktor Orban că „vântul schimbării a venit”. La rândul său, liderul partidului belgian de extremă dreapta Vlaams Belang, Tom Van Grieken, vede o „dorinţă de schimbare reală” în UE: „Partide ca ale noastre apar în toată Europa”.
Însă odată trecută bucuria victoriei, Geert Wilders va trebui să formeze o nouă majoritate, iar şansele să reușească acest lucru sunt minime, din lipsă de aliaţi.
Alianţa socialist-ecologistă a fostului comisar european Frans Timmermans, clasată pe locul doi (25 de mandate), a respins din start o coaliţie cu Wilders. Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD), al premierului liberal în exerciţiu Mark Rutte, a obţinut 24 de mandate. Lidera VVD, Dilan Yesilgöz, s-a limitat să spună că rămâne de văzut dacă Wilders va reuşi să coaguleze o coaliţie. Doar partidul reformist Noul Contract Social (NSC), cu 20 de mandate, și Mişcarea Fermier-Cetăţean (BBB), de extremă dreapta, cu 7 mandate, s-au declarat deschise negocierilor cu Wilders.
Negocierile se anunță, oricum, de durată. În 2017 şi 2021 a fost nevoie de mai mult de 200 de zile pentru formarea unei coaliții de guvernare. (C. Z.)