Eveniment editorial la Palatul Patriarhiei

Patriarhia Română, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni şi Centrul pentru Studierea Românilor de Pretutindeni al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a organizat ieri, la Palatul Patriarhiei, lansarea lucrărilor „Schituri şi Chilii româneşti la Muntele Athos. Documente (1852-1943)“ şi „Şcoli şi biserici româneşti din Peninsula Balcanică. Documente (1918-1953)“.

Potrivit Biroului de Presă al Patriarhiei Române, lucrarea în două volume „Schituri şi Chilii româneşti la Muntele Athos. Documente (1852-1943)“, apărută la Bucureşti, la Editura Universităţii, în 2008, aduce în spaţiul public un subiect deosebit de important: şcolile româneşti din Balcani, instituţii fundamentale ale păstrării identităţii etnice a aromânilor si meglenoromânilor, ramuri sud-dunăreane ale poporului român. Din păcate, desfiinţarea lor după 1945, de către regimul comunist, a dus la o ruptură a românilor nord-dunăreni de fraţii lor din Balcani pentru mai bine de 50 de ani. Cartea vine să arate preocuparea constantă a Statului român de până la 1945 pentru românii de la sud de Dunăre şi să dea o perspectivă a ceea ce s-ar putea face pentru remedierea răului făcut de regimul comunist. Lucrarea „Şcoli şi biserici româneşti din Peninsula Balcanică. Documente (1918-1953)“, apărută tot la Bucureşti, la Editura Universităţii, dar în 2006, evidenţiază constituirea schiturilor şi a mănăstirilor româneşti de la Muntele Athos, activitatea desfăşurată de acestea până în anul 1943, precum şi sprijinul financiar şi material dat de Statul român în tot acest interval de timp. Un loc aparte îl ocupă vicisitudinile care s-au abătut asupra acestor lăcaşuri de cult şi nedreptăţile îndurate, care au avut consecinţe extrem de nefavorabile. Cele două lucrări sunt rezultatul documentării doamnelor Adina Berciu-Drăghicescu şi Maria Petre la Arhiva Ministerului Afacerilor Externe şi Arhivele Naţionale Istorice Centrale. Documentele publicate de cele două autoare sunt inedite şi reprezintă o contribuţie valoroasă la scrierea istoriei românilor sud-dunăreni.