Evenimente de excepţie în cea de-a doua zi a Festivalului de Muzică Bizantină de la Iaşi
Festivalul de Muzică Bizantină de la Iaşi a continuat ieri-dimineaţă cu o expoziţie de manuscrise psaltice şi lansarea cărţii „Canonul - una dintre cele mai importante forme ale imnografiei bizantine“, scrisă de monahia Timoteia Ţerea. În continuare, prof. univ. dr. Gregorios Stathis a primit titlul de „Doctor Honoris Causa“ din partea Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu“ din Iaşi. Ziua s-a încheiat cu un concert extraordinar de muzică bizantină susţinut de „Cappella Romana“ din Statele Unite şi corul Mănăstirii Hamatoura din Kousba, Liban.
Biblioteca Centrală Universitară (BCU) din Iaşi a găzduit ieri o expoziţie de manuscrise psaltice vechi, urmată de lansarea cărţii „Canonul - una dintre cele mai importante forme ale imnografiei bizantine“, scrisă de monahia Timoteia Ţerea. Evenimentul a avut loc în cadrul Festivalului de Muzică Bizantină de la Iaşi.
Prezentarea expoziţiei de manuscrise a fost făcută de prof. univ. dr. Bogdan-Petru Maleon, director general BCU Iaşi. Monahia Timoteia Ţerea a prezentat apoi câteva aspecte referitoare la lucrarea „Canonul - una dintre cele mai importante forme ale imnografiei bizantine“: „Această lucrare a pornit de la o cercetare pentru şcoală şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, a ajuns să folosească şi altora. Eu personal m-am folosit foarte mult de studierea acestui subiect al canonului, care este din ce în ce mai văduvit. Iniţial, canoanele au fost cântate, ulterior au fost citite, iar astăzi putem număra mănăstirile în care se mai citesc canoanele“.
Decernarea titlului „Doctor Honoris Causa“ profesorului Gregorios Stathis
Un alt eveniment de excepţie din cadrul Festivalului de Muzică Bizantină a avut loc la Casa „Balş„ a Filarmonicii din Iaşi. Prof. univ. dr. Gregorios Stathis a primit titlul „Doctor Honoris Causa“ din partea Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu“ din Iaşi. Prof. univ. dr. Atena-Elena Simionescu, rectorul Universităţii, a prezentat motivele pentru care s-a decis acordarea acestui titlu profesorului Gregorios Stathis, după care conf. univ. dr. Maria Alexandru de la Universitatea „Aristotel“ din Tesalonic şi prof. univ. dr. Nicolae Gheorghiţă, prorector al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, au prezentat câte un elogiu (laudatio) pentru personalitatea profesorului Gregorios Stathis, în care au evocat viaţa şi opera marelui bizantinolog grec prezent zilele acestea la Festivalul de Muzică Bizantină de la Iaşi.
Evenimentul s-a încheiat prin cuvântul de mulţumire a profesorului Gregorios Stathis şi printr-o expunere cu titlul: „Cele opt-nouă pietre de hotar în Arta noastră psaltică, pe care trebuie să le cunoaştem în Răsărit şi în Apus“.
Grigorios Th. Stathis este membru al Comunităţii Greceşti de Studii Bizantine, al Societăţii de Studii Bizantine şi Postbizantine, al Clubului „Prietenii Muntelui Athos“, al Fundaţiei „Antiquae Europae Orientalis“ din Varşovia, al Comitetului redacţional „Corpus Scriptorum de Re Musica“ (Viena) şi fondatorul organizaţiei non-profit „Anatolis to Periichima“. A primit numeroase distincţii din partea Bisericii Greciei, Academiei din Atena, Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, Patriarhiei Ierusalimului, Patriarhiei Moscovei, conducerii Sfântului Munte Athos, Sfintei Mănăstiri din insula Patmos, mănăstirilor din complexul monahal Meteora. Publicaţiile sale sub formă de cărţi, studii, prezentări în cadrul conferinţelor internaţionale, articole în reviste şi jurnale sunt, până în prezent, în număr de peste 700.
Concert extraordinar susţinut de Ansamblul „Cappella Romana“ şi corul Mănăstirii Hamatoura din Kousba
Ziua de ieri s-a încheiat cu un concert extraordinar de muzică bizantină susţinut în Sala Mare a Teatrului Naţional din Iaşi de Ansamblul „Cappella Romana“ din Statele Unite şi corul Mănăstirii Hamatoura din Kousba, Liban. Concertul a propus o incursiune în lumea cântecului bizantin vechi, corurile invitate fiind renumite pentru activitatea intensă de cercetare, interpretare şi promovare a acestui gen muzical.
Evenimentul, ce a avut-o ca prezentatoare pe Anca Sîrbu, s-a bucurat de un public numeros, sala fiind arhiplină. Printre spectatori s-a numărat şi Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
Ansamblul „Cappella Romana“ a fost fondat în 1991. Numele ansamblului face referire la conceptul medieval grec de „oikoumene“ („spaţiul locuit“), care era folosit pentru a desemna Roma şi Europa Vestică, dar şi Imperiul Bizantin al Constantinopolului („Noua Romă“) şi comunitatea slavă. Ansamblul întreprinde turnee regulate în Europa şi America de Nord, fiind găzduit de locaţii sau evenimente culturale precum Metropolitan Museum of Art, Trinity Wall Street and Music Before 1800 din New York, J. Paul Getty Centre din Los Angeles, St. Paulâs Cathedral din Londra, Pontificio Instituto Orientale din Roma, Sacred Music Festival of Patmos, University of Oxford, Princeton University şi Yale University. „Cappella Romana“ a lansat peste 20 de CD-uri, toate primind numeroase critici elogioase. Prof. dr. Alexander Lingas, dirijorul şi fondatorul Ansamblului „Cappella Romana“, este conferenţiar la City University of London şi membru asociat al University of Oxfordâs European Humanities Research Centre. Printre meritele obţinute se regăsesc bursele Fulbright şi Onassis pentru studii muzicale, British Academyâs Thank-Offering to Britain Fellowship (studii de cercetare sprijinite de Fundaţia Stavros Niarchos şi distincţia „Sfântul Roman Melodul“ din partea National Forum for Greek Orthodox Church Musicians (SUA). Repertoriul Ansamblului „Cappella Romana“ a conţinut cântece bizantine din vechea rânduială a Catedralei „Sfânta Sofia“, fiind preluat din colecţii îngrijite de prof. dr. Lingas, specialist în domeniul muzicii bizantine, dr. Ioannis Arvanitis şi dr. Spyridon Antonopoulos.
Corul Mănăstirii Hamatoura (Kousba, Liban) a adus publicului ieşean, pe unda cântului bizantin şi prezenţă, măreţia locului din care provine. Aşezământul este situat într-un loc izolat, în apropierea satului Kousba din ţinutul al-Kura În limba siriană „hamatoura“ înseamnă „fântâna muntelui“ sau „muntele credinţei“. Manuscrisele, dintre care cel mai vechi datează din secolul al X-lea, atestă istoria îndelungată a mănăstirii. De-a lungul timpului, aşezământul a supravieţuit atacurilor venite din partea mamelucilor, otomanilor. În acest ţinut izolat, generaţii de călugări creştini şi sihaştri au trăit în singurătate, cugetare şi rugăciune. În prezent, în această mănăstire 18 călugări duc o viaţă de obşte în rugăciune şi post. Călugării de aici publică şi traduc cărţi duhovniceşti, realizează icoane şi înregistrează cântări bisericeşti.
Festivalul de Muzică Bizantină de la Iaşi, eveniment organizat de Sectorul învăţământ al Arhiepiscopiei Iaşilor, este menit să promoveze tradiţiile originare ale cântului bizantin, dar şi să informeze publicul despre legătura care există între muzica bisericească şi muzica bizantină de factură laică, aşa-numita muzică din „tinda Bisericii“.