Evocarea scriitorului Anton Pann
Luna noiembrie aduce în prim-plan la Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) o expoziție documentară organizată cu ocazia împlinirii a 167 de ani de la moartea lui Anton Pann. Expoziția conține 25 de panouri despre viața și opera acestuia, punctând momentele importante din cariera sa, precum și o mare parte dintre cărțile sale. Anton Pann a fost scriitor, folclorist, pedagog și muzician, personalitate complexă, reprezentant remarcabil al literaturii orientale în cultura română.
Creator de școală și unul dintre poeții pentru care Ion Barbu, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Lucian Blaga și Marin Sorescu împărtășeau o deosebită prețuire, Anton Pann a rămas în amintirea publicului cu capodopere precum „Povestea vorbii”, „Năzdrăveniile lui Nastratin Hogea”, „O șezătoare la țară” și „Călătoria lui Moș Albu”. Expoziția realizată de MNLR la sediul din Calea Griviței nr. 64-66 poate fi vizitată până la data de 4 decembrie, doar pe baza unei programări la numărul de telefon 0762.671.698 sau prin trimiterea unui e-mail la adresa relatiipublice@mnlr.ro, cu respectarea prevederilor legale, impuse de situația pandemică.
În afara expoziției documentare, Muzeul Național al Literaturii Române le propune celor care îl apreciază pe marele scriitor român să facă o vizită la casa memorială care îi poartă numele. La o mică distanță de Biserica „Sfântul Stelian”-Lucaci, în a cărei strană a cântat Anton Pann, se află casa memorială a scriitorului. Locuința are o curte mare, în care Anton Pann își mutase tipografia. Casa păstrează vie memoria lui Anton Pann și a vremurilor în care a trăit acesta printr-un concept curatorial nou, care cuprinde ilustrații de carte deosebite, instalații interactive și animații. „Depozitar al tezaurului popular”, cum îl considera Vasile Alecsandri, și „clasic dintre cei năzdrăvani”, cum îl socotea Eminescu, Anton Pann a lăsat o mare bogăție literară și muzicală poporului român. Muzeograful Mădălina Șchiopu consideră că „povestea vieții scriitorului este spusă într-un mod inedit, făcând o incursiune în lumea literară și politică a vremii lui. Cele mai frumoase ilustrații de carte sunt realizate de artiști români faimoși și pe lângă acestea casa prezintă instalații interactive și animații, douăzeci și trei de instrumente muzicale reprezentative pentru prima jumătate a secolului al 19-lea, o arhivă de sunete, partituri, piese vocale și instrumentale, laice și religioase compuse de Anton Pann. Toate în prima expoziție permanentă a casei care păstrează vie memoria unui scriitor și a vremurilor în care a trăit și a creat el, prezentate printr-un concept curatorial propus de arhitecții Constantin Goagea și Justin Baroncea. Casa, prima și singura în care Anton Pann a locuit fără chirie, a fost cumpărată - împreună cu locul - la 20 februarie 1848”.
Casa Memorială Anton Pann poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 9:00 şi 17:00. O găsiți în Bucureşti, pe strada Anton Pann, la numărul 20. (A.D.)