Există „regimuri anticancer“?

Atât în librării, cât şi pe internet există numeroase materiale care recomandă "regimuri anticancer". Se regăsesc aici informaţii privitoare la alimente cu presupuse proprietăţi anticanceroase, cum ar fi usturoiul, brocoli, tomatele, varza, fructele roşii sau ciocolata. Se mai pot cita şi alte anchete ciudate, ca de exemplu cea din Taiwan, care arată că fumătorii care consumă cel puţin o ceaşcă de ceai verde pe zi sunt protejaţi de cancer pulmonar, iar o publicaţie în limba franceză afirmă că resveratrolul, un component al vinului roşu, blochează procesul de cancerizare a celulelor umane cultivate în afara organismului.

În faţa acestei avalanşe de informaţii privitoare la "regimurile anticancer", experţii mondiali în nutriţie sunt mult mai prudenţi în declaraţii. Cităm în acest sens un raport publicat în anul 2007, de către Fondul Mondial de Cercetare Contra Cancerului, care se mulţumeşte să afirme că, pentru o viaţă sănătoasă şi păstrarea unei greutăţi optime, se recomandă o alimentaţie variată şi un consum sporit de fructe şi legume, zilnic. Referitor la cercetările care atestă utilitatea anumitor regimuri în cancer, se menţionează că acestea sunt studii unice, care nu au fost confirmate şi de alte studii. Pentru o concluzie generală este nevoie de coroborarea mai multor studii, care să ofere rezultate asemănătoare şi concludente. Aceasta deoarece este cu mult mai dificil să stabileşti o legătură între alimentaţie şi cancer, decât să studiezi, de exemplu, asocierea fumat-cancer. Referitor la această din urmă relaţie, îmi amintesc că, în urmă cu mai bine de patru decenii, la institutul la care îmi efectuam specializarea (Roswel Park Memorial Institute Bufallo - New York), cercetătorii au "silit" un lot de şobolani să inhaleze fum de ţigară pentru trei săptămâni. După acest interval animalele au fost sacrificate şi plămânul examinat la microscop. Rezultatele au fost concludente: la 70% dintre animale s-au depistat tumori maligne în plămâni. Însă, când vine vorba de efectele unui aliment asupra apariţiei unui cancer, trebuie eliminaţi o mulţime de alţi factori potenţiali. De exemplu, s-a crezut mult timp că neoplasmul de pancreas ar fi cauzat de consumul de cafea. Când, însă, au fost examinaţi mai atent pacienţii care sufereau de această maladie, ei au mărturisit că, în majoritatea cazurilor, odată cu cafeaua, obişnuiau să fumeze. Un studiu desfăşurat în Franţa, pe parcursul mai multor ani, a urmărit apariţia cancerelor la două loturi de indivizi, totalizând 13.000 de persoane. Jumătate dintre acestea au înghiţit, timp de opt ani, zilnic câte o capsulă conţinând vitamine şi minerale, iar cealaltă jumătate o capsulă asemănătoare, care nu conţinea nici o substanţă activă. Nici medicii şi nici persoanele supuse cercetării nu cunoşteau care sunt capsulele active şi care sunt cele "false". Concluzia acestui studiu a fost că lotul care a primit vitamine şi minerale antioxidante a dezvoltat cu 31% mai puţine tumori canceroase. Din păcate, acest studiu a fost contrazis de altele, care au raportat efecte contrarii. Prin urmare, numeroasele variabile existente în astfel de studii (alimente diferite, condimente diferite, băuturile care însoţesc alimentele) fac ca aceste studii să fie neconcludente. Pe de altă parte, nu se poate nega factorul genetic care este, de asemenea, variabil de la individ la individ. În concluzie, după cum afirmă Denis Lairon, director de cercetări la Laboratorul de Nutriţie din Marsilia: "de ce să ne complicăm viaţa cu regimuri anticancer restrictive şi cu rezultate dubioase, când am putea preveni cancerul cu metode simple, bazate pe o alimentaţie echilibrată, bogată în legume şi fructe, însoţite de un consum minim de băuturi alcoolice şi cu evitarea utilizării tutunului?".