Expoziție cartografică despre istoria administrativă a României, la Sibiu

La Biblioteca Județeană ASTRA a avut loc vernisajul expoziției cartografice „Județul Sibiu - 50 de ani de la ultima reorganizare administrativă a României”, în contextul a „100 de ani de administrație românească în Transilvania”.

Consiliul Județean Sibiu, Biblioteca Ju­dețeană ASTRA Sibiu, în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu și cu sprijinul Aso­ciației Filateliștilor din Județul Sibiu, oferă publicului un cadru informal de prezentare documentară, necesar înțelegerii istoriei administrative a României și a felului în care organizarea administrativă aplicată în urmă cu 50 de ani a influențat evoluția comunităților din județul Sibiu și din întreaga țară.

Au fost prezenți la eveniment Christine Manta Klemens, recent aleasă în funcția de vice­președinte al Consiliului Jude­țean Sibiu, Nicolae Neagu, deputat, și numeroși primari din localitățile sibiene.

„Este valoros și emoționant să vedem evoluția Sibiului, din cele mai vechi timpuri, din perioada Scaunelor și a Comitatelor, până în zilele noastre. Suntem prezenți la o lecție de istorie aplicată, de care sper să se bucure cât mai mulți concetățeni. Așteptăm evenimente culturale noi, la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, la fel de interesante și de utile!” a declarat Christine Manta Klemens în deschiderea vernisajului, conform unui comunicat al Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu.

„Expoziția este parte a unui proiect amplu, care va urmări și valorificarea colecției de cartografie a Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu prin elaborarea unei lucrări care să ilustreze evoluția administrativă a ju­dețului Sibiu și a Transilvaniei, în peste 100 de hărți editate între secolele XVIII-XXI. În baza unor parteneriate, expoziția va fi itinerată în cursul acestui an în biblioteci județene din Transilvania, și anume Biblioteca «George Ba­rițiu» Brașov, Biblioteca «Octavian Goga» Cluj, și Biblioteca «George Coșbuc» Bistrița. Mul­țumesc celor direct implicați în finanțarea și organizarea expo­ziției, Consiliului Județean Sibiu, colegilor bibliotecari, precum și colaboratorilor din partea Di­recției Județene pentru Cultură Sibiu!”, a precizat Silviu Borș, directorul Bibliotecii Ju­dețene ASTRA Sibiu, gazda și organizatorul principal al evenimentului.

Dan Nanu, consilierul cultural și realizatorul tematic al expoziției, a prezentat circuitul informației în detaliu, aducând și un omagiu tuturor cartografilor, făuritorilor de hărți și păstrătorilor de documente, martorii tăcuți ai tuturor proceselor istoriei unei comunități, conform comunicatului transmis de Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu.

„Organizarea administrativ-teritorială în România epocilor modernă și contemporană are un parcurs istoric care se întinde pe o perioadă de mai bine de un secol și jumătate, fiind un proces ce a început odată cu unirea Principatelor Române, dacă ne raportăm la reformele lui Al. I. Cuza, printre care se regăsește și legea 396/08 aprilie 1864 pentru înființarea consiliilor județene. Concepută după modelul legii similare franceze, aceasta a generalizat județul (împărțit în plăși, în cadrul cărora se regăseau comunele urbane și rurale, conduse de primari aleși) ca unitate administrativă de bază a statului nou format, numit, din ianuarie 1862, România.

Actele care au consfințit și legiferat constituirea României Mari au condus la o organizare administrativă mozaicată, în primii ani interbelici (1918-1925), în care, ca diviziuni recunoscute, au funcționat atât județele vechiului Regat, cele basarabene, moștenite de fosta gubernie țaristă, districtele austriece ale Bucovinei, cât și fostele comitate austro-ungare la vest de Carpați.
Legea nr. 85/14 iunie 1925 pentru unificare administrativă consfințea un număr de 71 de județe, ale căror granițe respectau în general, limitele celor 10 provincii istorice ale țării.

În data de 16 februarie 1968 Marea Adunare Naţională a adoptat Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, rămasă în vigoare, cu anumite modificări, până astăzi. Din punct de vedere juridic, acţiunea din 1968 poate fi catalogată drept «reorganizare administrativ teritorială», ceea ce presupune în esenţă «modificarea numărului nivelurilor de organizare a unităţilor administrativ-teritoriale şi a raporturilor juridice dintre acestea, inclusiv cu statul».

Precedenta reorganizare data din 1950, cu modificări în 1956, având ca sursă de inspiraţie modelul sovietic, raţiunea acesteia fiind atât politico-ideologică, înlocuirea vechii administraţii şi exercitarea unui control sporit, cât şi economică, împărţirea teritorială fiind necesară realizării colectivizării sau planificării. Modificarea din 1950 a presupus introducerea pentru prima dată de structuri noi, diferite de caracteristicile teritoriale şi istorice tradiţionale ale statului, copie a unităţilor administrativ-teritoriale existente pe teritoriul U.R.S.S., respectiv regiunile şi raioanele. Astfel de reforme administrative au existat în (Polonia – 1946; Bulgaria – 1947; Ungaria, Cehoslovacia şi Albania – 1949; România şi Iugoslavia – 1950).

Reorganizarea administrativ-teritorială din 1968 se înscrie şi în logica distanţării de Uniunea Sovietică, servind totodată scopurilor naţionaliste ale regimului de la Bucureşti. Însă dincolo de aceste considerente, putem identifica un substrat politic, şi anume înlocuirea celor numiţi în funcţii în timpul perioadei dejiste, aspect definitoriu pentru primii ani ai regimului Ceauşescu.
Odată cu apariţia Legii 2/1968, se revine la organizarea administrativ tradiţională, regiunile şi raioanele (ce au funcționat între 1950-1968), de sorginte sovietică, au fost înlocuite, revenindu-se în mare parte la vechea formă de structură și organizare. Conform reglementărilor, România cuprindea 39 de judeţe, 2706 comune, 47 de municipii (inclusiv Bucureşti şi Constanţa) şi 189 de oraşe.

Pe parcursul regimului Ceauşescu, cele mai stabile unităţi administrative rămân judeţele (există o singură reorganizare, în 1981, când apar judeţele Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi prin reorganizarea judeţelor Ialomiţa şi Ilfov).  

Mai trebuie să subliniem faptul că centralizarea reprezintă caracteristica dominantă a reformei din 1968, România fiind singura ţară din fostul bloc sovietic care, după prăbuşirea regimului comunist, nu a cunoscut o reformă administrativă menită să corecteze o serie de disfuncţionalităţi apărute sau să actualizeze anumite realităţi. Până în prezent, Legea nr. 2/1968 a cunoscut aproximativ 200 de modificări, aproape toate după 1989”, conform comunicatului transmis de Anca Vasilescu, din cadrul Compartimentul Metodic. Comunicare. Programe, a Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu.

Expoziția poate fi vizionată până în data de 28 februarie 2018, în fiecare zi, de luni până vineri, între orele 8:00-20:00, în Foaierul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, din str. George Barițiu, nr. 7, parter.