Expoziţie-premieră în România

La Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) din Bucureşti s-a deschis de ieri, 14 octombrie, o expoziţie-eveniment cu lucrările a nouă artişti belgieni, membri ai grupului Nervia, fondat în anul 1928, la Mons (care va fi capitală culturală europeană în 2015).

Expunerea de la muzeul din Calea Victoriei nr. 49-53 face parte din programul de cooperare dintre România şi Valonia-Bruxelles. Astfel, "Nervia 1928-1938. Pictori din anii â30 în Belgia" a fost inaugurată de Fadila Laanan, ministrul culturii şi audiovizualului al Comunităţii franceze din Belgia, însoţită de Kelemen Hunor, ministrul culturii şi patrimoniului naţional din România, dar şi de Roxana Theodorescu, directorul general al Muzeului Naţional de Artă al României. La eveniment s-au aflat şi Leo DâAes, ambasadorul Belgiei în România, Fabienne Reuter, delegat Valonia-Bruxelles la Bucureşti, Françoise Eeckman, administrator delegat al Fondului "Léon Eeckman" şi al grupului "Nervia", Michel De Reymaeker, conservator-şef al muzeelor din Mons şi comisar ştiinţific al expoziţiei. Afirmarea artei valone Oraşul francofon din Valonia a jucat un rol primordial în mişcarea artistică din prima jumătate a secolului al XX-lea, unde a apărut gruparea Nervia, întemeiată de pictorii Anto Carte (1886-1954) şi Louis Buisseret (1888-1956). Lor li s-au alăturat Frans Depooter, Léon Devos, Léon Navez, Pierre Paulus, Rodolphe Strebelle, Taf Wallet şi Jean Winance. Numele grupului vine de la revista din acea vreme "La Nervie", al cărei colaborator a fost Anto Carte, şi de la "nervieni", un trib de gali stabilit pe actualul teritoriu al provinciei belgiene Hainaut. Anto Carte şi Louis Buisseret au hotărât să creeze această mişcare pentru a afirma prezenţa artei valone, dar şi pentru a-i promova pe tinerii artişti, majoritatea din regiunea Hainaut. Lucrări belgiene cu "caracter ilustrativ" Până în ianuarie 2011, iubitorii de artă din Capitală vor putea vizita cele 130 de lucrări ale pictorilor "nervieni", expuse în premieră în România, la MNAR. Lucrările provin din colecţii particulare şi din patrimoniul mai multor muzee din Belgia: Muzeele Regale de Artă din Belgia, Muzeul de Artă din Charleroi, Muzeul Comunal Ixelles, Muzeul Ianchelevici din La Louvičre, Muzeul internaţional al carnavalului şi măştii din Binche şi Muzeul de Artă din Mons (care va fi capitală culturală europeană în 2015). "Publicul bucureştean are prilejul să descopere artişti foarte talentaţi, care s-au constituit într-un grup pe baza idealurilor unei arte intimiste, cu caracter ilustrativ, legată de literatură, conjugând simbolismul şi interesul pentru social, o artă puternic angajată în afirmarea identităţii valonilor", declară Alina Pătru, referent la Muzeul Naţional de Artă al României.