Expoziţie şi concurs literar-artistic la Roznov, la a II-a ediţie
Ieri, 15 ianuarie 2015, a avut loc, în sala de festivităţi a Liceului Tehnologic „Gh. Ruset Roznovanu“ din Roznov, desfăşurarea celei de-a II-a ediţii a expoziţiei şi concursului literar-artistic interjudeţean „Prietenii lui Eminescu“. Echipa coordonatoare a proiectului a fost formată din prof. Oana Ilarie, directorul liceului, prof. înv. primar Alina Vasile şi pr. dr. Iulian Vasile de la Parohia Chintinici a Protopopiatului Roznov, iar grupul ţintă l-au constituit elevii claselor I-VIII din judeţele Moldovei. În organizarea evenimentului s-a implicat activ Parohia Chintinici, concursul şi expoziţia bucurându-se de sprijinul unor instituţii locale şi judeţene, precum Primăria Roznov, Centrul de educaţie estetică, Casa Corpului Didactic şi ISJ Neamţ.
Proiectul „Prietenii lui Eminescu“ organizat la Roznov a cuprins trei secţiuni: creaţie literară - poezii create de elevi, creaţie artistico-plastică - lucrări ale elevilor inspirate din opera eminesciană şi interpretare literară. Comisia de jurizare a fost formată din colectivul de profesori ai Liceului Tehnologic „Gh. Ruset Roznovanu“.
Concursul a debutat cu prezentarea părintelui dr. Iulian Vasile, intitulată „Eminescu, trăitor şi apologet al credinţei noastre strămoşeşti“, o interesantă analiză a crezului eminescian vizavi de Biserica Ortodoxă Română, „Maica spirituală a neamului românesc“: „Legătura dintre Biserica Ortodoxă şi neamul românesc, Eminescu o considera a fi fundamentală pentru dăinuirea în istorie a poporului din care şi el făcea parte. Rolul pe care Biserica l-a avut în dezvoltarea culturii şi identităţii naţionale este incontestabil, şi aceasta pentru că Biserica a stabilit şi unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise“. Vorbind despre Evanghelie şi mesajul ei adus lumii, Eminescu aşază creştinismul pe prima treaptă în istoria evenimentelor care au schimbat lumea. „Sunt două mii de ani aproape de când ea (Evanghelia) a ridicat popoare din întuneric, le-a constituit pe principiul iubirii aproapelui; două mii de ani de când biografia Fiului lui Dumnezeu e cartea după care se creşte omenirea“. Biserica are meritul de a fi nu doar cea dintâi şcoală, ci şi instituţia care se îngrijeşte de progresul educaţiei poporului român. Faţă de unele încercări de suprimare a limbii române din şcolile transilvănene, Eminescu ia poziţie fermă: „Noi, românii, formăm o biserică naţională, şi ca societate religioasă, ca Biserică Ortodoxă Română; suntem un cor matur şi compact pentru a ne împotrivi la orice tendinţe care ar jigni libertatea conştiinţei şi cultura noastră naţională“.
„Mihai Eminescu a fost un creştin ortodox autentic. Din partea mamei, el provenea dintr-o familie profund religioasă, cu nouă copii, şase dintre ei călugărindu-se. Era familiar cărţilor de cult, îndemna la participarea la slujbele bisericeşti, el însuşi exprimându-şi dorinţa, când a primit Sfânta Împărtăşanie, în anul 1886, la Mănăstirea Neamţ, de a fi îngropat într-o mănăstire de maici, la ţărmurile mării, ca să asculte în fiecare seară cântarea „Lumină lină“ ca la Mănăstirea Agafton. Toate acestea ni-l arată pe Eminescu drept un misionar al credinţei şi „omul deplin al culturii româneşti“ (Noica). E un produs cultural autentic românesc, de mare valoare, pe care-l putem exporta oricând în lume, căci în faţa globalizării, fiecare popor rezistă cu ceea ce are propriu, cultura lui. Scopul acestui concurs a fost deci acela de a forma copiii şi tinerii de astăzi ca buni apologeţi ai valorilor noastre naţionale, credinţă, tradiţie şi limbă, parte a identităţii româneşti“, a subliniat la finalul concursului pr. dr. Iulian Vasile.