Extrema dreaptă europeană mizează pe nemulţumirile generate de criză

▲ Din Bulgaria până în Marea Britanie, trecând prin Slovacia, Olanda sau Finlanda, partidele de extremă dreapta contează pe temerile şi nemulţumirile generate de criza economică pentru a avea succes în alegerile europene din 7 iunie, comentează Agence France-Presse (AFP) ▲

În Republica Cehă, neonaziştii Partidului Muncitoresc îşi înmulţesc manifestaţiile împotriva etnicilor rromi şi privesc alegerile europene ca pe un prim test de popularitate, iar în Ungaria, ultranaţionaliştii partidului Jobbik consideră scrutinul din iunie ca „o ocazie reală şi promiţătoare“. „Lecţiile anilor 30 ne-au arătat că o criză economică şi socială, dacă nu este controlată, poate constitui un teren propice pentru mişcările radicale“, se îngrijora recent noul prim-ministru ungar, Gordon Bajnai. Europa de Est, zona cea mai sensibilă de manifestare a partidelor extremiste Pentru politologul belgian Pascal Delwit, „atât timp cât ne vom afla într-o situaţie economică, financiară şi deci socială complicată şi tensionată, ne putem aştepta la manifestaţii violente şi la un impact asupra comportamentelor electorale. Mai ales în Europa de Est, unde mai multe ţări foste comuniste îşi văd economiile în regres după mai mulţi ani de înflorire“, consideră politologul belgian. Cu toate acestea, estimează Pascal Delwit, este dificil să cuantificăm impactul asupra votului, pentru că „o bună parte a electoratului de extremă-dreapta nu se deplasează de obicei pentru alegerile europene“. La Praga, prim-ministrul ceh Jan Fischer speră că neonaziştii „nu vor avea câştig de cauză“ în ţara sa, dar spune că „ei fac totul pentru a reuşi, manifestând în fiecare săptămână (...) ceea ce le aduce publicitate gratuită în jurnalele de televiziune“. În Marea Britanie, British National Party profită de scandalul notelor de decont ale deputaţilor, care pune într-o lumină nefavorabilă întreaga clasă politică. Cu sloganul „locuri de muncă britanice pentru muncitori britanici“, preşedintele formaţiunii, Nick Griffin, speră să acceadă în premieră în Parlamentul European. Integrarea europeană a Turciei, temă electorală a partidelor de extremă dreapta În alte ţări din Europa, comentează AFP, tradiţionalele discursuri anti-imigraţie se concentrează cu precădere împotriva integrării europene a turcilor. În Bulgaria, partidul „Ataka“ desfăşoară o campanie intitulată „Nu Turciei în Europa“, în Olanda sondajele anticipează două sau trei mandate pentru Partidul pentru Libertate (PVV) al deputatului populist şi islamofob Geert Wilders, iar în Austria, afişele electorale ale FPÖ (Partidul Libertăţilor) revendică în mod deschis „Occidentul în mâinile creştinilor“. Acelaşi fenomen se înregistrează şi în Finlanda, unde Timo Soini, şeful partidului True Finns, a reuşit să devină cel mai cunoscut candidat al campaniei electorale europene, după ce a obţinut 5,4% în alegerile locale din 2008, concentrându-şi criticile împotriva imigraţiei şi politicii europene a Guvernului. „Până în prezent, toate aceste formaţiuni nu au constituit niciodată o alianţă durabilă la nivel european, în special din cauza discursului lor ultra-naţionalist“, comentează AFP.