Factori de risc în apariţia cancerului pulmonar
Cancerul pulmonar rămâne una dintre cele mai răspândite și letale forme de cancer în întreaga lume, afectând milioane de vieți atât ale pacienților, cât și ale familiilor lor. Conștientizarea factorilor de risc și prevenția sunt foarte importante, alături de un stil de viață sănătos și renunțarea la fumat. În fiecare an, mai mult de 11 mii de români sunt diagnosticați cu cancer pulmonar, însemnând circa 13% din totalul cazurilor noi de cancer, arată statisticile.
Dintre cei aproape 700 de pacienți diagnosticați cu cancer în prima jumătate a acestui an la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, mai mult de 60% erau la momentul internării într-un stadiu avansat al bolii, cu metastaze, când șansa de a beneficia de o terapie inovativă scade foarte mult din cauza fragilității organismului persoanei afectate, atrage atenția managerul institutului, dr. Beatrice Mahler.
Principalii factori de risc pentru apariția cancerului pulmonar sunt fumatul, inclusiv fumatul pasiv, expunerea la radioterapie, gaz radon, azbest și alți agenți cancerigeni, istoricul familial, vârsta înaintată, obezitatea, abuzul de alcool, dar și infecțiile virale.
Fumătorii, chiar dacă nu au simptome, și persoanele cu vârste între 50 și 80 de ani care au fumat 20 de ani sau mai mult și fie continuă să fumeze, fie s-au lăsat în ultimii 15 ani, trebuie să beneficieze de un examen CT cu doze mici, recomandă dr. Beatrice Mahler, într-o postare pe pagina de Facebook a Institutului „Marius Nasta”.
Pentru a reduce incidența cancerului pulmonar, condiția esențială este renunțarea la fumat, indiferent dacă vorbim de țigări clasice sau de dispozitive electronice. Dincolo de dependența de nicotină, una din cele mai mari provocări pentru fumător este să-și corecteze dependența de gestul fumatului, iar acest lucru este posibil numai prin educație comportamentală.
În primul rând, cei care fumează trebuie să conștientizeze efectele negative asupra sănătății și riscurile la care se expun. Următoarea etapă este să identifice motivele personale pentru care ar trebui să renunțe la fumat și să-și stabilească un set de obiective clare și realiste. Un alt pas necesar este să identifice provocările cărora trebuie să le facă față, mai exact să identifice factorii care le declanșează dorința de a fuma și strategiile prin care pot gestiona eficient acești factori. Odată identificați acești factori, trebuie să învețe să-și gestioneze stresul și să evite situațiile care le-ar putea declanșa dorința de a fuma.
Pe lângă parcurgerea acestor pași indicați de dr. Beatrice Mahler, cei care vor să se lase de fumat au nevoie și de sprijin social sau consiliere, din partea altor oameni care trec sau au trecut prin aceeași provocare. „Haideți să ne unim forțele în această luptă, să sprijinim pacienții și familiile acestora, să răspândim speranța și să inspirăm schimbări pozitive!”, îndeamnă dr. Beatrice Mahler.
Printre semnele care pot ajuta la diagnosticarea precoce a cancerului pulmonar, în stadii în care există șanse de vindecare, se numără tusea de dimineață. Referindu-se, la rândul său, la importanța diagnosticării precoce, dr. Andreea Vladău, medic specialist pneumolog, a explicat, într-un interviu acordat unui cotidian central, cauzele tusei matinale și când ar trebui să îngrijoreze. În condiții de viroză respiratorie, răceală, tusea poate fi un simptom al episodului acut al infecției respiratorii. Dacă tusea de dimineață persistă însă după răceală sau apare „din senin” fără răceală, este indicat să discutați cu un medic.
Statisticile arată că, în fiecare an, mai mult de 11 mii de români sunt diagnosticați cu cancer pulmonar, însemnând circa 13% din totalul cazurilor noi de cancer. O conduită bazată pe prevenție și conștientizare și continuarea politicilor actuale de renunțare la fumat ar reduce cu mult acest risc. (I.M)