„Fără credinţă nu este cu putinţă a bineplăcea lui Dumnezeu“
În Duminica Tomei, 15 aprilie 2018, la Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava", Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a săvârşit Sfânta Liturghie alături de un sobor de preoţi şi diaconi.
Credincioşii din municipiul Suceava şi din împrejurimi au participat la Sfânta Liturghie arhierească oficiată în biserica-monument istoric a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou" în Duminica a II-a după Sfintele Paşti. După citirea Sfintei Evanghelii, ierarhul a rostit un cuvânt de învăţătură referitor la trăirea credinţei: „Fără credinţă nu este cu putinţă a bineplăcea lui Dumnezeu. Toţi avem această putere, care face parte din chipul lui Dumnezeu, şi putem să înţelegem cele ale credinţei, ale sufletului, faptele, existenţa şi prezenţa tainică a lui Dumnezeu. Atunci când ne însemnăm cu semnul Sfintei Cruci sau când oferim un ajutor celui sărac, suntem mai mulţumiţi sufleteşte, mai bucuroşi şi înţelegem rostul vieţii pământeşti, căutând viaţa cerească, viaţa veşnică. Aşa au trăit strămoşii noştri, cu această credinţă neclintită. Credinţa în viaţa de dincolo de moarte a fost prezentă la toate popoarele, acestea crezând că viaţa nu se sfârşeşte la marginea mormântului".
„Nu zicem: «Acesta este un sfânt», ci «Acesta se străduieşte să-şi sfinţească viaţa»"
Totodată, ierarhul le-a vorbit credincioşilor prezenţi despre cum ne putem zidi sufleteşte: „Ne zidim sufleteşte unii pe alţii prin însăşi viaţa noastră, viaţă de strădanie, de nevoinţe duhovniceşti. Nu zicem: „Acesta este un sfânt", ci „Acesta se străduieşte să-şi sfinţească viaţa". Aşa trebuie să ne zidim sufleteşte, prin această strădanie permanentă de a bineplăcea lui Dumnezeu, prin înlăturarea gândurile, a faptelor celor rele, a cuvintelor nesocotite, de a nu ne răzbuna, de a ierta şi a cerceta Sfânta Biserică, a respecta posturile şi celelalte rânduieli bisericeşti. Toate sunt spre folosul nostru duhovnicesc".
După ce s-au împărtăşit cu Sfintele Taine, credincioşii au fost binecuvântaţi de Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.
Scurt istoric
Construită în perioada anilor 1514-1522, de către fiul lui Ştefan cel Mare si Sfânt, Bogdan al III-lea, şi terminată de nepotul acestuia, Ştefăniţă Vodă, Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou" are două hramuri: Sfântul Mucenic Gheorghe, sărbătorit la 23 aprilie, şi Sfântul Mucenic Ioan cel Nou, prăznuit la 24 iunie. Corpul de clădire al mănăstirii s-a înălţat, conform tradiţiei, pe locul unde a existat cândva o mică biserică de lemn. A fost pictată atât în interior, cât şi la exterior, în perioada 1532-1534, sub domnia lui Petru Rareş. În biserica mănăstirii se află moaştele Sfântului Ioan cel Nou.