„Fiecare biserică este un munte al Taborului“

Paraclisul „Schimbarea la Faţă a Domnului“ al Mănăstirii „Înălţarea Sfintei Cruci“ - Caraiman din Prahova şi-a sărbătorit ieri hramul. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte pr. arhim. David Petrovici, exarhul mănăstirilor din zona de munte a Arhiepiscopiei Bucureştilor şi stareţul mănăstirii, şi pr. Costică Dumitru, protoiereul Protopopiatului Câmpina.

 

Patriarhul Bisericii noastre a arătat, în cuvântul de învăţătură, că sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului are profunde înţelesuri duhovniceşti pentru istoria mântuirii, pentru viaţa Bisericii şi pentru viitorul întregului univers. Preafericirea Sa a explicat că Biserica a fixat sărbătoarea Schimbării la Faţă nu înainte de Pătimirile Domnului Iisus Hristos, aşa cum s-a petrecut în istorie, ci în ultima lună a anului bisericesc tocmai pentru a arăta că slava pe care Hristos Domnul a împărtăşit-o ucenicilor Săi pe Muntele Taborului este şi slava celei de-a doua veniri a Mântuitorului Iisus Hristos, la sfârşitul lumii. Această sărbătoare a fost fixată în ziua de 6 august, pentru că în ziua a şasea a fost creat omul şi pentru că în Iisus Hristos firea omenească cea căzută a fost ridicată şi, mai mult decât atât, a fost îndumnezeită, ajungând la asemănarea cu Dumnezeu prin împărtăşirea ei de slava Lui. „Sărbătoarea Schimbării la Faţă ne arată, în primul rând, dumnezeirea Mântuitorului Iisus Hristos. În al doilea rând, ne arată că slava Învierii Lui este şi slava venirii Lui la învierea cea de obşte, la a doua Sa venire, când va judeca viii şi morţii. În al treilea rând, sărbătoarea ne mai arată că această slavă a lui Hristos este împărtăşită, în arvună, prin anticipaţie, celor care cred în El şi îl iubesc pe El, încă din lumea aceasta. De aceea, Schimbarea Mântuitorului la Faţă ne arată viitorul naturii umane în Împărăţia lui Dumnezeu. Dacă acum lumina harului, nevăzută cu ochii trupeşti, este ascunsă în sufletul celor care cred şi care ţin legătura prin rugăciune multă cu Dumnezeu, Izvorul slavei veşnice necreate, nefăcute şi neînserate, la a doua venire, în cerul nou şi pământul nou, trupurile vor fi în interiorul slavei, vor fi învăluite în lumina slavei. Este vorba aici de lumina harului veşnic al Preasfintei Treimi“, a spus Preafericirea Sa. Din acest punct de vedere, a adăugat Patriarhul României, Schimbarea la Faţă a Domnului nu îl priveşte doar pe El, ci priveşte întreaga umanitate: „Cartea Apocalipsei ne spune că Noul Ierusalim va fi o cetate în care Dumnezeu va locui cu oamenii; ea va coborî din cer şi în ea nu va mai fi soare şi lună, pentru că Domnul o va lumina cu slava Sa. Schimbarea la Faţă ne arată viitorul ultim al celor care cred în Hristos şi se vor împărtăşi de slava Lui. Dar pentru că slava lui Hristos, care este împărtăşită celor care cred în El, în arvună în lumea aceasta şi în plinătate la a doua Sa venire, nu poate fi văzută într-o lume stricăcioasă, coruptibilă, Dumnezeu va schimba şi cerul, şi pământul într-un cer nou şi într-un pământ nou, şi această schimbare este numită în teologie transfigurare, adică trecerea pe un alt plan de existenţă“. 

 

Patriarhul Bisericii noastre a mai subliniat că slava lui Dumnezeu, care nu poate fi văzută cu ochii trupeşti, poate fi cunoscută parţial de către unii oameni, prin voia lui Dumnezeu: „Unii dintre călugării foarte înduhovniciţi au simţit prezenţa acestei lumini a slavei lui Dumnezeu în suflet, iar unora li s-au arătat, prin bunăvoinţa lui Dumnezeu, chiar încă trăind în trup în lumea aceasta, sclipiri ale prezenţei slavei lui Dumnezeu în trupul lor, pe faţa lor şi în jurul lor. Această vedere încă din lumea aceasta a slavei Împărăţiei cerurilor, ca o pregustare sau ca o arvună, a făcut pe sfinţi să se nevoiască şi mai mult, să se roage şi mai mult. Deşi se aflau în condiţii grele, în crăpăturile munţilor, în pustie, în locuri primejdioase pentru viaţa lor, ei rămâneau acolo pentru că au gustat prin rugăciune dulceaţa şi bucuria slavei Împărăţiei lui Dumnezeu, pe care au pregustat-o pe Muntele Taborului şi cei trei Apostoli: Iacov, Petru şi Ioan“. 

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mai arătat că sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului ne oferă bucuria să înţelegem că, de fapt, „fiecare biserică este un munte al Taborului. De aceea, bisericile se construiesc pe înălţimi“. În acest sens, Preafericirea Sa a amintit de tradiţia de a se construi pe vârfurile munţilor schituri şi mănăstiri închinate praznicului Schimbării la Faţă, o tradiţie adusă de călugări români din Muntele Athos, al cărui vârf, Athonul, are o bisericuţă cu hramul „Schimbarea la Faţă a Domnului“. Totodată, Patriarhul României a anunţat că pe vârful Muntelui Caraiman, în vecinătatea crucii care veghează din înălţimi oraşul, se va construi o biserică după modelul celei ridicate pe Muntele Ceahlău, la începutului anilor 1990, în vremea păstoririi sale ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.