Filialele APOR Vrancea şi Suceava, în tabără la Mănăstirea Putna

Filialele din Vrancea şi Suceava ale Asociaţiei Părinţi pentru Ora de Religie au organizat împreună tabăra „Din Putna Vrâncioaiei în Putna lui Ştefan“. Taberele au cuprins participarea la Sfânta Liturghie, ateliere pentru părinţi („Despre ataşament“ şi „Despre caracteristici feminine şi masculine“ - două module din programul „Şcoala familiei“), ateliere pentru copii, drumeţii.

Prima parte a taberei a avut loc în Vrancea, la Greşu, în Parcul Natural Putna, în 21-24 iulie, şi s-a desfăşurat cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei. Drumeţiile pe Golul Lepşei şi Cheile Tişiţei şi slujba arhierească de la Mănăstirea Lepşa au rămas întipărite în memoria participanţilor. Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a doua parte a taberei s-a desfăşurat la Mănăstirea Putna, în perioada 25-28 august, şi a avut ca participanţi 25 de părinţi şi 40 de copii de la cele două filiale APOR.

La Putna, copiii au fost împărţiţi pe grupe de vârstă, care au primit nume de sfinţi: cei sub 6 ani au alcătuit echipa „Sfântul Stelian“, cei între 6 şi 12 ani echipa „Sfântul Ştefan cel Mare“, iar cei mai mari de 12 ani, echipa „Sfinţii Martiri Brâncoveni“. În prima seară au participat la jocuri de cunoaştere. Vineri dimineaţa au vizitat mănăstirea şi muzeul. După-amiaza, cu sprijinul directorului şcolii din localitate, domnul Ciprian Creţan, a fost organizată o minicompetiţie sportivă. Apoi, copiii s-au bucurat de sesiunea de învăţare de cântece patriotice, cu preotul Dan Magdalena, dirijorul Corului psaltic „Sf. Ioan cel Nou“, Suceava. Seara, părinţi şi copii au participat la o întâlnire duhovnicească cu arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, pe tema familiei şi a educaţiei.

Sâmbătă dimineaţa s-a organizat drumeţia „Drumul crucii“: pelerinaj la chilia Sfântului Daniil Sihastrul şi urcare pe Dealul Crucii, de unde Sfântul Ştefan cel Mare a tras cu arcul atunci când a ales locul mănăstirii. De la ora 15:00, pe scena din incinta mănăstirii, în prezenţa IPS Pimen, copiii de la APOR Vrancea au jucat două piese de teatru: „Eroii, primul zid şi ultima speranţă a neamului românesc“ şi „Apărătorii izvorului moştenit din strămoşi“, aducând în sufletul pelerinilor aflaţi la mănăstire dragostea de strămoşi şi responsabilitatea demnă pentru viitor.

Tabăra s-a încheiat duminică, 28 august, cu participarea la Sfânta Liturghie.

Scopul şi rezultatele acestei tabere au fost sintetizate de o parte dintre organizatori:

„Frumuseţea taberei se datorează coagulării sufleteşti pe care am simţit-o. În comunitatea pe care am format-o, am descoperit o comuniune la nivel de suflet. Când sunt oameni frumoşi implicaţi într-un proiect, restul devine detaliu. Avem impresia că ne aflăm într-un spaţiu atemporal, în care nu simţi că trece timpul, sau nu simţi că trece în cursul grăbit, ca un tăvălug care te zdrobeşte. Meleagurile vrâncene şi bucovinene au încărcătura istorică bine-cunoscută şi mereu vie. Mergând în aceste locuri, am făcut un arc peste timp. Am fost pe urmele lui Ştefan, cu Ştefani mai mici, dar cu aspiraţii mari.“ (doctor Laurenţiu Taban, preşedinte APOR Vrancea)

„După un seminar APOR desfăşurat la Suceava în timpul iernii, a apărut ideea de a organiza împreună o tabără, pentru a împărtăşi din experienţa celorlalţi. Nu a fost suficient să facem doar în Vrancea, ci am simţit nevoia unei a doua părţi. Ceea ce s-a întâmplat aici sper că ne va umple sufletele până la următoarea tabără, care sperăm că va fi în iarnă.“ (doctor Valeriu Gavrilovici, preşedinte APOR Suceava)

„Am făcut această tabără pentru că ne dorim pentru copiii noştri să se întoarcă cu sufletul spre tot ceea ce este autentic românesc, spre spiritualitatea creştină, singura care îi poate salva din tăvălugul lumii de azi.“ (Ana Corina Săcrieru, APOR Vrancea)

„Ne-am dorit să petrecem timp cu copiii noştri, pentru că rar se întâmplă ca părinţii să petreacă timp cu copiii lor. Copiii s-au simţit de la foarte bine în sus! Aceste manifestări sunt o şcoală şi pentru copii, dar şi pentru părinţi. Şi părinţii învaţă de la copii, aşa cum copiii învaţă de la părinţi. Am văzut că nu există «nu se poate». Şi am înţeles, încă o dată, că «trebuie să fim de gardă pentru copiii noştri», să fim treji la suflet pentru ei. Ne-am simţit bine primiţi la mănăstire şi asta a însemnat foarte mult pentru noi, căci înainte de tabără eram puţin debusolaţi, din cauză că nu ştiam încotro să ne îndreptăm.“ (Corina Istrătoaie, APOR Suceava)

„Ne dorim ca pruncii noştri să ştie că există astfel de comunităţi, grupuri de oameni care împărtăşesc aceleaşi idealuri şi sunt mişcate de aceleaşi valori. Cunoscând nevoia copiilor de apartenenţă la un grup, ne dorim să creăm şi pentru ei un grup puternic, de prieteni care cresc armonios împreună. Ne-am gândit şi la nevoia noastră, a părinţilor, de a fi împreună, de a ne sprijini unii pe alţii, pe drumul creşterii şi educării copiilor. Peste tot am cântat cântecele lui Ştefan cel Mare!“ (profesor Alina Mirică, APOR Vrancea)

„Tabăra a apărut şi ca o dorinţă a părinţilor de a-i învăţa pe copii jocurile din vremea copilăriei noastre. Ca o alternativă la spaţiul virtual şi ca o încredinţare că există şi alte familii în care asumarea unei trăiri creştine este un firesc.“ (Mihaela Mihordea, APOR Suceava)