Floarea de aur, regina toamnei la Grădina Botanică din Iaşi

▲ Expoziţia „Flori de toamnă“ de la Grădina Botanică „Anastasie Fătu“ prezintă, an de an, cea mai importantă colecţie de crizanteme din ţară ▲ Floarea, atât de îndrăgită de europeni, precum şi de asiatici, poate fi întâlnită atât în grădina bunicii, cât şi în rafinatele aranjamente japoneze ▲

Expoziţia „Flori de toamnă“ care s-a deschis la Grădina Botanică din Iaşi este recunoscută la nivel naţional şi internaţional pentru frumuseţea şi diversitatea florilor expuse, în acest an ajungând la cea de a XXXI-a ediţie. În serele secţiei ornamentale a Grădinii Botanice din Iaşi se găseşte colecţia de crizanteme, cea mai valoroasă din ţară, care include 22 specii de crizanteme care aparţin de aproape 300 de taxoni. În fiecare toamnă, cu ocazia organizării expoziţiilor anuale, sunt prezentate soiuri de crizanteme cultivate în formă de cascadă, piramidă, pom, tufiş, forme expuse pentru prima data în Romania, la Grădina Botanică din Iaşi. O parte dintre speciile prezentate la Grădina Botanică au intrat în patrimoniul naţional şi internaţional. Prima ediţie a expoziţiei „Flori de toamnă“ a fost organizată în urmă cu 31 de ani în holul de la intrarea în pavilion. „Prima expoziţie de crizanteme din ţară a constat în prezentarea crizantemelor care se aflau, câte una, în câte un cilindru gradat, scopul fiind formarea unei colecţii de crizanteme la Grădina Botanică din Iaşi“, a menţionat cercetătoarea Profira Vidraşcu, care a amintit o parte din greutăţile pe care le-a întâmpinat colectivul Grădinii Botanice de-a lungul timpului, până să ajungă să formeze cea mai valoroasă colecţie din ţară: „Vreau să amintesc aici că începuturile au fost anevoioase şi grele. Ne confruntam cu lipsa de informaţii din literatura de specialitate luând în studiu această plantă milenară cu o rezistenţă de necontest în rândul plantelor decorative şi cu o denumire de legendă, «Floarea de aur» şi considerată regina florilor de toamnă în România. Am avut încredere în puterile noastre şi am continuat cu adunarea taxonilor care au intrat în România prin institutele de profil, de la amatori şi prin schimburi internaţionale de seminţe, am continuat cu munca aceasta grea, în condiţiile de la Iaşi“. Profira Vidraşcu a amintit că „am recoltat din flora spontană speciile autohtone şi nu în ultimul rând, am încercat ameliorarea acestor plante şi am obţinut mai multe soiuri din care 42 de soiuri sunt omologate ca soiuri româneşti. De aceea îmi permit să precizez că deţinem cea mai importantă colecţie din România, unicat în ţara noastră, ca marime şi valoare ştiinţifică“. Printre cele 22 de specii aflate în colecţia Grădinii Botanice se regăsesc soiuri intrate în România acum 280 de ani. Prima grădină botanică din România s-a înfiinţat la Iaşi Grădina Botanică din Iaşi a avut de-a lungul timpului o istorie zbuciumată. Prima sa locaţie a fost la Râpa Galbenă, unde a luat fiinţă în anul 1856 pe un teren cumpărat de către medicul şi naturalistul Anastasie Fătu. Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi înfiinţează, în 1873, o a doua Grădină Botanică în jurul sediului acestei societăţi, unde acum se află Muzeul de Istorie Naturală. Cele mai multe plante proveneau din grădina lui Anastasie Fătu iar o parte dintre arborii plantaţi atunci se mai află şi acum în micul parc din curtea Muzelui de Istorie Naturală - Secţia Sistematică. În 1921, profesorul Al. Popovici înfiinţează o nouă grădină botanică pe terenul din spatele noii clădiri a Universităţii cu suprafaţa de aproape un hectar, pe care se construieşte un mic complex de sere pentru plantele tropicale. După 40 ani de funcţionare, între anii 1963-1964 Grădina Botanică a fost mutată pe actualul amplasament din Dealul Copoului. Din grădina aflată lângă Universitate se mai păstrează o parte din arbori şi arbuşti care făceau parte din vechiul parc, precum şi din mica seră „turn“ în care se cultivau palmieri şi bananieri, conform istoricului Grădinii Botanice aflat pe site-ul instituţiei.