Florilegiu patristic despre frumuseţea şi sublimul iubirii creştine

Editura BASILICA a Patriarhiei Române a publicat recent un florilegiu patristic cu bibliografie tematică despre pastoraţia părinţilor şi copiilor şi însemnătatea filantropiei creştine. Volumul „Frumuseţea şi sublimul iubirii creştine reflectate în viaţa de familie şi în viaţa societăţii” poartă semnătura Preasfinţitului Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal. 

Lucrarea se înscrie în coordonatele anului 2020, proclamat în Patriarhia Română drept An omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor şi An comemorativ al filantropilor ortodocşi români. Aceste două mari teme („Pastoraţia părinţilor şi copiilor” şi „Filantropia creştină”) au dat titlurile celor două capitole principale ale volumului, în care sunt prezentate unul sau mai multe citate reprezentative ale unor Părinţi, Scriitori Bisericeşti şi sfinţi contemporani, în ordine alfabetică. „În numeroase scrieri patristice, iubirea nu este particularizată doar ca poruncă, ci şi ca virtute. În înţeles creştin, virtutea nu este doar o calitate, o însuşire, ci mai degrabă ea trebuie să fie înţeleasă ca putere, pentru că descoperă atât hotărârea omului de a înainta spre Dumnezeu, cât mai ales prezenţa harului divin, prin care Mântuitorul Iisus Hristos participă la efortul de mântuire al omului şi îl ajută efectiv pe cel credincios să ajungă la El”, arată Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul în preambul. În ceea ce priveşte provocările societăţii contemporane, ierarhul numeşte familia mediul prielnic în care dragostea creştină trebuie cultivată: „Familia a ocupat întotdeauna un loc central în învăţătura creştină despre viaţă, fiind înţeleasă drept comunitate de bază a umanităţii, de care depind dezvoltarea, stabilitatea şi, mai ales, existenţa întregii omeniri. Prin urmare, este de înţeles de ce Biserica trebuie să acorde o importanţă deosebită pastoraţiei familiei în întregul ei, dat fiind faptul că familia este mediul în care se cultivă experienţa binecuvântării lui Dumnezeu pentru om, ca iubire a părinţilor faţă de copii şi a copiilor faţă de părinţi”. 

Filantropia creştină, deopotrivă poruncă şi virtute, aşa cum este prezentată în literatura patristică, ne oferă cea mai frumoasă formă de iubire: slujirea aproapelui. „Miezul filantropiei creştine îl constituie tocmai această dragoste jertfelnică pe care omul o arată faţă de semeni. De aceea, nu de puţine ori, s-a amintit că filantropia creştină nu trebuie rezumată sau limitată exclusiv la acte caritative sau de sprijin material, ci ea constă într-o continuă diaconie sau slujire a aproapelui, cu timp şi fără timp, pe toate planurile existenţei creştine, animaţi de un singur scop: mântuirea semenilor”, subliniază Episcopul-vicar patriarhal. În partea a doua a volumului regăsim o bibliografie tematică extrem de utilă pentru orice cercetător sau cititor preocupat de aceste subiecte. Literatura patristică de referinţă conţine izvoare istorice în ediţii mai vechi sau mai noi, traduse în româneşte. Pentru pastoraţia părinţilor şi a copiilor şi pentru filantropia creştină, ierarhul autor a selectat titlurile reprezentative apărute în volum sau ca studii în reviste de specialitate în ultimul secol şi jumătate (1875-2020), sub semnătura unor clerici sau cercetători de renume, în română sau în limbi de largă circulaţie internaţională, precum franceza şi engleza. Recomandăm cartea pentru orice tip de cititor, de la lectură uşoară pentru pravila zilnică până la instrumentarul necesar elaborării unor lucrări de specialitate de nivel academic.