Fructe și legume benefice în afecțiuni ale sistemului respirator

Temperaturile scăzute, umiditatea ridicată, variațiile mari de temperatură între spațiile interioare și mediul extern ne vulnerabilizează și ne predispun la afecțiuni ale aparatului respirator, mai ușoare sau mai grave. Tusea nu este o boală în sine, ci un simptom sau chiar un reflex, având ca scop fie eliminarea mucozităților și secrețiilor acumulate, fie împiedicarea pătrunderii unor corpi străini, agenți patogeni etc. Astfel, ca semn de boală, tusea apare în laringite, faringite, bronșite, pneumonii. Alimentaţia, fitoterapia joacă un rol însemnat în tratarea unor astfel de afecţiuni.

Diferența principală dintre laringite și faringite constă în aceea că acestea din urmă se manifestă în special prin durere spontană în gât, care poate iradia spre urechi, în timp ce primele sunt caracterizate de răgușeală, tuse iritativă și, uneori, dificultăți de respirație. Profesorul Ovidiu Bojor, fondatorul fitoterapiei moderne în România, recomandă câteva remedii naturale eficiente pentru tuse: sirop de coacăze negre, administrat câte o linguriță la două ore; sirop de mere; sirop de mure, atât administrat intern, cât și local, prin gargarisme; ceai din frunze și semințe de gutui.

De asemenea, recomandările includ consumul de bame și gulie. Bamele sunt alimente bogate în fibre solubile, responsabile de textura mucilaginoasă specifică. Aceste fibre cu consistență de gel sunt blânde cu gâtul inflamat, iar antioxidanții pe care îi conțin bamele pot avea efect antiinflamator. Gulia este bogată în vitamina C, un antioxidant puternic care stimulează imunitatea, dar și în vitamine ale complexului B, care susțin sănătatea generală și metabolismul energetic.

Siropuri de fructe

În ce privește siropul de coacăze negre, acesta are efect de fluidificare a mucusului, facilitând expectorarea acestuia. Consumat călduț, siropul de coacăze negre ameliorează durerea de gât și senzația de iritare a acestuia, în special datorită glicerinei din compoziția sa, care formează un film hidratant la suprafața epiteliului faringian. Vitamina C și antocianii responsabili de culoarea frumoasă a fructelor au și proprietăți antiinflamatorii și imunomodulatoare. Totodată, gustul specific, dulce-acrișor, stimulează salivația, completând astfel efectul hidratant al glicerinei.

Siropul de mure este un leac străvechi pentru tuse, acțiunea acestuia fiind similară cu cea a siropului de coacăze negre, profilurile fitochimice ale celor două fructe fiind asemănătoare.

Siropul de mere călduț este un remediu potrivit mai ales în tusea seacă, reducând senzația de iritare și uscăciune a gâtului.

Dincolo de efectele emoliente ale ceaiului obținut prin infuzarea frunzelor și semințelor de gutui, aceste fructe delicioase au și un conținut semnificativ de quercetină, un compus cu efecte de ameliorare a tusei datorită proprietăților puternice antiinflamatoare, antioxidante și antivirale. Reglând secreția de mucus, quercetina ajută la decongestionarea căilor respiratorii.

Accesele de tuse însoțite de răgu­șeală și febră pot fi semne de bron­șită. Remediile naturale recomandate de profesorul Ovidiu Bojor sunt:

• curmalele, fie consumate întregi, fie sub formă de infuzie;
• infuzia de semințe de gutui;
• siropul de mere și smochine;
• sucul de soc, între 50 ml și 100 ml pe zi;
• infuzia de leuștean;
• siropul de ridiche neagră.

Între alimentele recomandate se numără, alături de gulie și bame, hreanul, dovleacul, morcovul, sparanghelul, usturoiul. Hreanul poate fi aplicat și sub formă de cataplasmă pe torace. Usturoiul a fost utilizat încă din Antichitate la tratarea răcelilor și a tusei, iar studiile moderne au și scos la iveală compușii responsabili de efectele antibacteriene, antivirale și antifungice ale acestuia.

Într-adevăr, bogate în antioxi­danți și minerale, precum fierul, potasiul și magneziul, curmalele pot contribui la fortificarea imunității și ameliorarea simptomelor infec­ții­lor respiratorii. Ele pot fi consumate și sub forma unui preparat tradi­țio­nal indian, Khajoor ka Doodh. Acesta poate fi obținut prin fierberea curma­lelor într-un lapte vegetal timp de aproximativ 30 de minute, de preferat o băutură obținută dintr-o sursă vegetală proteică, pentru întărirea imunității: lapte de soia, lapte de mazăre. Băutura astfel obținută poate fi aromatizată cu scorțișoară și/ sau cardamom.

Fructele de soc sunt bogate în vitaminele A și C și numeroși fitonu­trienți antioxidanți. De aceea, siropul de soc poate fi consumat și ca întăritor al imunității, în scop preventiv.

Infuzia de leuștean are efect expectorant, stimulând și facilitând eliminarea mucusului și a flegmei. Totodată, are acțiune antiinflamatoare și calmantă asupra căilor respiratorii.

Cât privește siropul de ridiche nea­gră, acesta este un remediu al tusei și al durerii în gât bine cunoscut. Bogată în compuși organosulfurici specifici familiei botanice din care face parte, ridichea neagră are ac­țiune antiinflamatoare și antimicrobiană. Aceste proprietăți sunt completate de cele ale mierii utilizate pentru obținerea siropului.

Un alt sirop potrivit atât pentru tu­sea productivă, cât și pentru cea seacă este siropul de pătlagină. Pe lângă efectele calmante și expectorante, acesta are și o ușoară acțiune antimicrobiană și antifungică. Datorită acidului silicic pe care îl conține, are efect de hidratare asupra epiteliului și de stimulare a formării colagenului în corionul mucoaselor, influențând astfel procesul de vindecare a țesutului iritat afectat de inflamație.

Aceste remedii pot fi administrate ca adjuvante și în tratamentul pneumoniilor, pentru ameliorarea simptomatologiei, alături de tratamentul antibiotic recomandat de medic. În aceeași măsură, tratamentul medicamentos trebuie administrat în cazul bronșitelor, atât pentru vindecare, cât și pentru a preveni com­pli­cațiile.

În general, în timpul unei răceli sau al unei infecții mai grave, precum bronșita sau pneumonia, este recomandat un regim alimentar care să nu favorizeze inflamația, formarea mucusului și iritarea mucoaselor. Cu alte cuvinte, este bine să evităm dulciurile și alte produse preparate cu zahăr și făină albă, alimentele prăjite și ultraprocesate, sarea în exces, grăsimile de tip trans, adică margarina și produsele de patiserie, băuturile alcoolice și cafeaua. Produsele lactate este indicat a fi consumate cu moderație și, de preferat, sub formă de iaurt sau kefir. De asemenea, este de preferat evita­rea produselor conservate cu sulfiți, mai ales în cazul bron­șitelor: vin, fructe uscate ș.a. Totodată, dat fiind faptul că afecțiu­nile căilor respiratorii presupun inflamarea acestora, este de preferat evitarea totală a fumatului și a fumului de țigară, pentru a nu irita su­plimentar mucoasele.

Esențială este menținerea statusului hidric, printr-un aport optim de lichide, în special de apă. Fructele și legumele bogate în vitamina C sunt, de asemenea, un aliat: ardei grași, kiwi, căpșune, mango, ananas, zmeură, broccoli, varză de Bruxelles, spanac, frunze de pătrunjel. Acestea vor fi consumate proaspete sau gătite la aburi.