Chipurile luminate ale credincioșilor, frumusețea hramului

Sărbătoarea Ocrotitorului ceresc al Cetăţii Bucureştilor a culminat duminică, 27 octombrie 2019, cu săvârşirea Sfintei Liturghii în Altarul de vară al Catedralei Patriarhale de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de 41 de ierarhi români şi străini. Mii de credincioși din întreaga ţară au avut posibilitatea în timpul zilelor de pelerinaj să se ­închine la moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş şi ale Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul ­Cetăţii Albe-Ismail, aduse anul acesta în ­Capitală.

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, a fost sărbătorit anul acesta în Duminica a 24-a după Rusalii. În cadrul Sfintei Liturghii a fost citită pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Luca, în care este relatată o minune săvârşită de Mântuitorul Iisus Hristos: învierea fiicei lui Iair, mai-marele sinagogii din Capernaum (Luca 8, 41-56). În cuvântul de învăţătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Întâistătătorul Bisericii noastre a reliefat că smerenia şi credinţa aduc tămăduirea de boală şi învierea din morţi. „În Capernaum, Mântuitorul Iisus Hristos a fost întâmpinat de mai-marele sinagogii, Iair, care a căzut la picioarele Lui şi L-a rugat să intre în casa lui, pentru că avea o fiică de 12 ani care se zbătea între viaţă şi moarte. Văzând smerenia  şi simţind credinţa lui, Iisus i-a făgăduit că va merge să o tămăduiască pe fiica sa de 12 ani. Dar, pe când Iisus Se îndrepta spre casa lui Iair, deodată apare în faţa lui mulţime multă de oameni, care-L împresura, pentru că mulţi căutau vindecare, iar alţii veneau ca să asculte învăţăturile Sale. Pe când Îl împresurau mulţimile, o femeie s-a atins pe ascuns de haina Lui, iar Mântuitorul Iisus Hristos a simţit acest fapt şi a zis: «Cine este cel ce s-a atins de Mine?» (Luca 8, 45). Această întâlnire a lui Hristos cu întristarea unui tată, care suferea pentru că fetiţa sa era pe moarte, şi întâlnirea cu o femeie, care de 12 ani suferea de hemoragie, arată cât de mari erau suferinţa şi întristarea în care Iisus a înaintat, în timp ce mulţimile Îl împresurau”. 

Preafericirea Sa a subliniat că Mântuitorul Iisus Hristos a răspuns chemării mai-marelui sinagogii, Iair, pentru că a văzut în el trei mari virtuţi: „În primul rând, Hristos a văzut smerenia lui, deoarece mai-marele sinagogii a căzut în genunchi la picioarele Sale atunci când L-a rugat să-i vindece fiica. În al doilea rând, a văzut credinţa lui, pentru că, în general, mai-marii sinagogilor nu-L iubeau pe Iisus. Li se părea că El introduce o învăţătură nouă, care nu este una obişnuită. În al treilea rând, Hristos-Domnul a văzut în Iair iubire de tată milostiv, care s-a identificat cu suferinţa fiicei sale. De aceea, Mântuitorul Iisus Hristos a răspuns cu smerită iubire milostivă acestui tată îndurerat. Însă, în drum spre casa lui, Mântuitorul Hristos Se întâlneşte cu acea femeie bolnavă, care însă nu spunea nimănui care este boala ei. Femeia era atât de smerită, că nici nu a îndrăznit să apară în faţa lui Iisus să-I ceară ceva. I-a fost şi jenă să spună de ce boală suferă, pentru că, de fapt, ea murea lent, în fiecare zi. Femeia cu scurgere de sânge a avut o credinţă puternică, pe lângă smerenia ei multă, încât a crezut că nu trebuie ca Iisus să spună vreun cuvânt ca ea să fie vindecată, ci e suficient să se atingă de haina Lui. De aceea, pe ascuns s-a atins de haina Lui, însă Iisus a vrut să o arate lumii, deşi ea era foarte discretă şi smerită”, a evidenţiat Patriarhul României.

Vindecare, onoarea de a fi numită fiică şi o viaţă paşnică

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a precizat că pe lângă vindecarea trupească, femeia bolnavă a mai primit două daruri de la Domnul Iisus Hristos. „Văzând că ea tremură de sfială, de emoţie, Iisus i-a zis: «Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit. Mergi în pace!» (Luca 8, 48). Deci, i-a dăruit vindecare, i-a dăruit onoarea de a fi numită fiică şi i-a dăruit o viaţă paşnică, pentru că a binecuvântat-o şi i-a zis: «Mergi în pace!» Cuvântul «fiică» ne arată că Mântuitorul Hristos a descoperit în sufletul acestei femei o credinţă puternică. O numeşte pe această femeie din popor fiică, pentru că ea este o fiică a credinţei, după cum Avraam era părintele credinţei (...). Evanghelia de astăzi ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos este foarte sensibil, simte suferinţa oamenilor, suferă împreună cu ei”, a spus Preafericirea Sa. 

Făcând referire la învierea fiicei lui Iair, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat de ce Mântuitorul Hristos i-a scos afară pe toţi cei din casă, în afară de Apostolii Petru, Iacov şi Ioan, tatăl şi mama copilei. „A dorit să rămână acolo doar oameni credincioşi şi îndureraţi, nu curioşi şi gălăgioşi. Aceasta înseamnă că El nu a săvârşit minunea pentru că a dorit să Se afirme, nu a săvârşit minunea ca pe un spectacol, ci din compasiune, din împreună-suferinţă cu părinţii copilei. Cu multă smerenie a săvârşit Iisus minunea şi cu multă iubire milostivă (...). În concluzie, învăţăm de la aceşti doi oameni aflaţi în suferinţă (mai-marele sinagogii, Iair, şi femeia bolnavă de 12 ani de scurgere de sânge) smerenia lor, credinţa lor şi iubirea lor milostivă. De la femeia vindecată învăţăm că sănătatea este dar şi darul sănătăţii trebuie păstrat. Aceste două persoane devin pentru noi învăţători ai smereniei, ai credinţei şi ai iubirii”, a arătat Patriarhul României. 

La final, Preafericirea Sa a subliniat smerenia, credinţa şi iubirea smerită ce i-au caracterizat pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, pe Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş şi pe Sfântul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe-Ismail. „Astăzi avem în faţa noastră moaştele unui om smerit, cu credinţă puternică şi iubire milostivă, pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou. De asemenea, avem o copilă care a trecut la Domnul fiind ucisă de tatăl său, pe Sfânta Muceniţă Filofteia, care avea vârsta tot de 12 ani, ca şi fiica lui Iair. Ea a fost, de asemenea, credincioasă şi mult-milostivă, răbdătoare şi smerită. Avem în faţa noastră icoana unui ierarh smerit, milostiv şi cu credinţă puternică în vremuri tulburi, a Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe-Ismail. Aceşti trei sfinţi sunt astăzi prezenţi aici, la hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale. Toţi trei s-au născut şi au crescut în lumea satului, dar pe lângă faptul că s-au născut la sat, ei au în comun smerenia, milostenia şi darul sfânt al vindecării de boli sufleteşti şi trupeşti”, a reliefat Patriarhul României.

Urmând procedurilor sinodale, înainte de apolisul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și Secretar al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a dat citire Tomosului Sinodal al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române pentru proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Dionisie Erhan, Episcopul Cetății Albe-Ismail, în care sunt evocate viața duhovnicească aleasă a sfântului și slujirea sa jertfelnică în folosul semenilor, în contextul eforturilor pentru realizarea idealului de unitate al românilor de la începutul secolului al 20-lea. După citirea Tomosului, a fost intonat troparul Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, iar icoana sa a fost ridicată în văzul credincioșilor pentru închinare.

Distincții pentru cei care s-au evidențiat în organizarea hramului

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit daruri și distincții persoanelor care s-au evidențiat în organizarea hramului Catedralei Patriarhale din această toamnă. Întâistătătorul Bisericii noastre a oferit câte o icoană cu chipul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou: Înaltpreasfințitului Părinte Naum, Mitropolit de Ruse, eparhia unde a viețuit Sfântul Ocrotitor al Bucureștilor; Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, ca mulțumire pentru aducerea moaștelor Sfintei Mucenițe Filofteia; Prea­sfințitului Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, în semn de prețuire pentru osteneala depusă în procesul de canonizare a Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail.

Monahia Epistimia Goncearenco, egumena Mănăstirii Suruceni, a primit din partea Patriarhului României Ordinul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și icoana Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Egumena Mănăstirii Suruceni a dăruit Preafericirii Sale o raclă cu un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Dionisie, din partea Înalt­prea­sfințitului Părinte Vladimir, Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove.

Ordinul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” pentru clerici a fost oferit arhimandritului Porfirie Dobre, starețul Mănăstirii Sireți din Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove. Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru clerici a fost acordat arhimandritului Natanael Prisecari, economul Mănăstirii Sireți; arhimandritului Mihail Ciubatico, secretarul aceleiași mănăstiri; preotului Gheorghe Lunic, parohul bisericii din Bardar, unde s-a născut Sfântul Dionisie; preotului Andrei Bucleș, Secretar mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei; preotului Serafim Banari, protoiereu de Chișinău; preotului Mihail Stegărescu, parohul bisericii din Hagicurda; arhidiaconului Marin Osoianu, Secretar eparhial al Episcopiei Basarabiei de Sud. Nicolae Dandiș, primarul municipiului Cahul, a primit din partea Preafericitului Părinte ­Patriarh Daniel Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru mireni.

În încheiere, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mulțumit tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a evenimentelor ocazionate de hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale din acest an. De asemenea, Preafericirea Sa a mulțumit tuturor celor care au participat și în acest an la tradiționalul pelerinaj organizat pe Colina Bucuriei cu ocazia sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, arătând importanța și frumusețea evenimentului: „Mai ales mul­țumim iubiților pelerini, pentru că fără dumneavoastră nu era frumos hramul. Fru­mu­se­țea slujbei este dată de mulțimea chipurilor luminate ale credincioșilor care se roagă și care exprimă comuniunea lor cu Sfânta Treime și cu toți sfinții lui Dumnezeu”. 

Moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, și ale Sfintei Mucenițe Filofteia vor rămâne în baldachinul de pe Colina Bucuriei până marți, 29 octombrie.