Generaţia „util, frumos şi profitabil“

Deschişi faţă de opţiuni multiple, pragmatici, flexibili şi interesaţi de tot ce le-ar putea fi util. Acestea sunt principalele trăsaturi care caracterizează orientările valorice ale tinerilor germani, conform unui amplu studiu sociologic, ale cărui rezultate au fost publicate recent.

La iniţiativa Asociaţiei Tinerilor Catolici Germani (Bund der Deutschen Katholischen Jugend - BDKJ) şi a organizaţiei de caritate Misereor, Institutul Sinus din Heidelberg a organizat o cercetare sociologică în scopul explorării vieţii şi preocupărilor tinerilor din Germania. Studiul a urmărit stilurile de viaţă ale tinerilor, orientările lor valorice, aspiraţiile, proiectele de viitor, atitudinile cu privire la comunitate şi implicare socială. O parte esenţială a acestei cercetări a constituit-o atitudinea tinerilor germani faţă de religie şi Biserică. La studiul-pilot au participat 132 de tineri, grupaţi în trei categorii de vârstă: tineri (14-19 ani), tineri adulţi (20-27 de ani) şi, pentru prima oară, copii (9-13 ani). În urma acestui studiu-pilot s-a constatat că tinerii pot fi împărţiţi în funcţie de mediul de provenienţă socio-culturală: tradiţional, urban, consumist-materialist, post-materialist, hedonist, performeri sau activişti moderni şi experimentalişti. În funcţie de apartenenţa la aceste medii socio-culturale, s-a constatat că stilurile de viaţă, gusturile, preferinţele muzicale, utilizarea mijloacelor media, planurile de viitor şi aspiraţiile diferă foarte mult. În ceea ce priveşte raportarea tinerilor la valorile religioase, s-a constatat că marea majoritate a acestora sunt în căutarea „autenticităţii şi adevărului“, manifestând interes şi deschidere faţă de spiritualitate, în general. Biserica Romano-Catolică şi organizaţiile din cadrul acesteia reuşesc să îşi facă simţită prezenţa cu precădere în trei medii socio-culturale: tradiţional, urban şi post-materialist. În aceste trei medii se consideră că se încadrează un sfert din totalul tinerilor germani. În ceea ce priveşte cele două medii sociale deosebit de influente, a activiştilor şi a experimentaliştilor, organizaţiile catolice au, în general, doar contacte sporadice sau foarte rare. Cercetătorii de la Institutul Sinus consideră că acestor două medii socio-culturale aparţin aproximativ 39% din întreaga populaţie tânără din Germania. Cercetătorii interpretează rezultatele studiului subliniind, printre altele, faptul că „pragmatismul, afinitatea pentru tehnologie şi media şi, în ansamblu, viaţa responsabilă şi bogată în evenimente a tinerilor ridică o serie de aşteptări în raport cu Biserica, aşteptări pe care această instituţie, în prezent, nu le îndeplineşte“. Mai mult decât atât, „cei mai mulţi dintre tinerii intervievaţi nu au o imagine clară asupra avantajelor şi utilităţii pentru ei înşişi a implicării Bisericii în ce ceea priveşte activităţile cu tineretul“. Deşi delimitările între mediile sociale de provenienţă sunt clare, studiul amintit a identificat şi o serie de similitudini între acestea. Atitudinea tinerilor cu privire la internet şi utilizarea acestuia ca factor de socializare este un punct comun şi o preocupare cu o amploare covârşitoare în fiecare din mediile de provenienţă amintite. În special pentru tinerii aparţinând acelor medii sociale cu o puternică orientare spre viaţa activă, mobilitatea, flexibilitatea şi posibilităţile de comunicare virtuală deţin o importanţă deosebită. De asemenea, rezultatele cercetării au evidenţiat că estetica, faptul de a arăta bine şi de a fi apreciat joacă un rol determinant în fiecare din mediile sociale enumerate. Frumuseţea este totul, înfăţişarea, outfit-ul sunt lucruri a căror valoare, în opinia tinerilor participanţi la studiu, cu greu poate fi egalată. Iniţiatorii acestei cercetări îşi motivează proiectul făcând referire la dinamica permanentă a societăţii şi necesitatea unui răspuns misionar adecvat din partea Bisericii. Oficialii BDKJ invocă, astfel, necesitatea unui instrument de analiză şi a unei diagnoze socio-pastorale, în baza căreia să se contureze un mod de lucru şi o strategie misionară adecvată tuturor categoriilor de vârstă din rândul credincioşilor. Fundamentul metodei utilizate de Institutul Sinus o reprezintă studierea aşa-numitelor medii de viaţă. Ea porneşte de la premisa că doar cunoscând interesele, preocupările şi modul de gândire al populaţiei aparţinând acestor medii, se pot proiecta metode efective de comunicare şi abordare a acestora. Deşi reprezintă mai degrabă apanajul modernităţii, utilizarea unor astfel de metode de cercetare poate oferi informaţii deosebit de utile în ceea ce priveşte o structurare adecvată a mijloacelor de pastoraţie, în prezent. Fără a se baza pe o tradiţie milenară, aceste instrumente de lucru pot fi încadrate în categoria metodelor moderne de pastoraţie care, înţelept folosite, pot oferi un auxiliar pastoral folositor şi cât se poate de benefic în viaţa şi activitatea Bisericii.