Gripă aviară va mai fi în România încă doi-trei ani

▲ La doi ani după ce autorităţile s-au confruntat pentru prima dată cu gripa aviară pe teritoriul ţării noastre, virusul de tip H5N1, considerat a fi cel mai periculos, a fost descoperit în judeţul Tulcea, la Murighiol, în urmă cu mai puţin de două săptămâni ▲ Virusul H5N1 a provocat moartea câtorva zeci de persoane în Asia, locul de unde s-a răspândit flagelul din anul 1997 ▲ Potrivit ONU, care a întocmit o strategie de luptă împotriva gripei aviare, totul a început în 1918, în timpul a ceea ce s-a numit „gripa spaniolă“, când au fost înregistrate 20-40 de milioane de decese printre păsări, vinovat de acest dezastru fiind virusul de tip H1N1 ▲ În 1957 a fost înregistrată o altă epidemie de gripă, „gripa asiatică“, aceasta fiind cauzată de virusul H2N2, cu 4 milioane de decese, urmată de „gripa Hong Kong“ în anul 1968, virusul de tip H3N2 făcând ravagii ▲

În anul 1997 a fost înregistrat primul caz de gripă aviară care a dus la moartea a câţiva oameni în Hong Kong. Gripa s-a transmis la oameni de la păsările de curte şi de la păsările sălbatice captive, comercializate vii în pieţe supraaglomerate. Ulterior, au fost înregistrate epidemii începând cu 2003 în crescătoriile din Asia (China, Vietnam, Tailanda, Cambogia, Malaezia şi Indonezia), ce au avut drept rezultat pierderi de zeci de milioane de dolari. Păsările sălbatice, considerate ca fiind purtătoarele virusului gripei aviare, au făcut ca, în toamna anului 2005, virusul aviar de tip H5N1 să fie descoperit şi în România, primul focar fiind înregistrat în judeţul Tulcea, la Ciamurlia de Jos. În acelaşi an, virusul a fost identificat şi în crescătorii din Rusia şi Kazahstan, ulterior şi în Turcia. 101 decese în rândul oamenilor, datorate virusului gripei aviare Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, răspândirea virusului la oameni a provocat, în ultimii 2 ani, moartea a 65 de persoane (din 112 infectate) în China, Hong Kong, Vietnam, Tailanda şi Indonezia. Chiar dacă virusul considerat ca fiind letal, H5N1, poate duce la moartea oamenilor, acesta este greu de contactat, şi până în acest moment nu s-a dovedit că s-ar transmite de la o persoană la alta. Dacă virusul va suferi mutaţii şi se va transmite de la om la om, specialiştii apreciază că acest lucru va declanşa o pandemie catastrofală la nivel global, putând fi înregistrat decesul a cel puţin 2 milioane de oameni. Asta pentru că, susţin specialiştii, sistemul imunitar al omului nu va fi capabil să facă faţă infecţiei din cauza diverselor mutaţii şi combinări ale virusului gripal uman cu cel aviar. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în ultimii 100 de ani s-au declanşat 4 pandemii, producând multe victime în toată lumea. Cele mai multe decese în rândul oamenilor, în special în rândul lucrătorilor din cadrul crescătoriilor unde virusul gripei aviare a făcut ravagii printre păsări, au fost datorate tulpinei de tip H5N1. Potrivit datelor centralizate de Comisia Europeană, până la data de 21 februarie 2006, din 1997 şi până în februarie 2006 au fost înregistrate un total de 283 de infecţii cu virusul aviar la oameni, iar 101 persoane au murit în urma contactării virusului. În perioada 2004 - 2005 un număr de 42 de oameni au decedat ca urmare a infectării cu virusul H5N1, 6 decese s-au înregistrat la Hong Kong în 1997 şi unul în 2005, cele mai multe decese fiind înregistrate în Asia. În Europa, patru oameni au murit în Turcia în 2006 după ce au fost infectaţi cu H5N1, iar o altă persoană a fost ucisă în Olanda în anul 2003 ca urmare a îmbolnăvirii cu virusul de tip H7N7. Cum se transmite virusul gripei aviare Virusurile aviare apar în mod natural la păsările de apă migratoare, ele fiind transmise prin diverse secreţii şi dejecţii. Deşi „transportul“ virusului aviar s-a pus pe seama păsărilor sălbatice, nu există dovezi palpabile în acest sens. În Asia de sud-est, cel puţin, s-a ajuns la concluzia că răspândirea virusului s-a datorat transporturilor de păsări infectate din crescătorii, locaţiile în care virusul s-a răspândit necorespunzând cu momentul şi cu direcţia de migraţie a păsărilor sălbatice. Cu toate acestea, în Europa, şi România implicit, virusul H5N1 a fost descoperit în locurile situate pe traseele de migraţie a păsărilor, în localităţi situate lângă ape mari. Potrivit OMS, virusul îşi desfăşoară ciclul biologic la temperaturi sub 20ºC. Odată ce virusul a fost depistat la păsările domestice, este recomandată sacrificarea rapidă a tuturor păsărilor care ar putea fi infectate. Fermele de păsări trebuie supuse unei carantine, dublată de o desinfecţie foarte serioasă. În încercarea de a împiedica răspândirea virusului şi trecerea lui la om, în întreaga lume au fost sacrificate până acum mai multe milioane de păsări. Virusul nu se trasmite la om prin intermediul cărnii gătite, astfel că experţii au ajuns la concluzia că în ceea ce priveşte consumul cărnii de pui nu este periculos atât timp cât punctul de fierbere depăşeşte 70 de grade Celsius. Simptome şi măsuri de prevenire Simptomele gripei aviare la om, în cazul infectării cu virusul H5N1, sunt febră mare, dureri de gât şi tuse până la tulburări respiratorii grave şi blocarea organelor interne. Prevenirea infectării cu virusului gripei aviare începe de la menţinerea şi îmbunătăţirea biosecurităţii în cadrul crescătoriilor de păsări: separarea păsărilor domestice de cele sălbatice, intensificarea controlului şi a monitorizării transporturilor de păsări şi eliminarea rapidă a exemplarelor infectate din crescătorii şi gospodarii. De asemenea, este necesare un control strict al traficului de păsări domestice şi sălbatice. În ceea ce priveşte posibilitatea transmiterii la om a virusului, printre metodele de prevenire se numără spălarea pe mâini cât mai des posibil cu apă şi săpun, sau alt dezinfectant, evitarea consumului de ouă crude, de exemplu maioneză şi gătirea cărnii de pasăre la o temperatură de cel puţin 70 de grade Celsius. De asemenea, este indicată vaccinarea populaţiei împotriva gripei, precum şi achiziţia de ouă şi carne de pasăre doar din locuri special amenajate de unde se poate verifica cu uşurinţă provenienţa produselor. ▲ Tamiflu, vaccinul antiaviară Primul focar de gripă aviară a fost descoperit în România în toamna anului 2005, în localitatea Ceamurlia de Jos, din judeţul Tulcea. Până în luna aprilie 2006 au mai fost găsite păsări infectate cu virusul H5N1 în alte 52 de localităţi din 9 judeţe. Revenirea virusului gripal aviar pe teritoriul ţării noastre este considerată de specialişti ca fiind un fenomen normal. Experţii OMS au avertizat anul trecut că România se va confrunta cu virusul gripei aviare în următorii trei sau cinci ani de acum înainte. Acelaşi lucru a fost susţinut săptămâna trecută şi de Dr. Adrian Streinu Cercel, directorul Spitalului de Boli Infecţioase „Matei Balş“ Bucureşti: „Teoretic ar fi trebuit să ne aşteptăm ca virusul să revină, neobişnuit ar fi fost să nu revină întrucât el, de obicei, face un ciclu de doi-trei ani de zile“. Tamiflu este un antiviral care face parte din familia inhibitorilor de neuraminidază. Aceşti produşi ţintesc în mod specific virusurile gripale de tip A şi B şi împiedică înmulţirea lor în interiorul organismului contaminat. De asemenea, vizează o enzimă prezentă la suprafaţa acestor virusuri, numită proteină neuraminidază. Atunci când neuraminidaza este inhibată, virusurile devin incapabile să iasă din celula care le găzduieşte şi mor. Tamiflu nu se administrează decât în cazul suspiciunii de gripă aviară la om. De altfel, asupra medicamentului au planat suspiciuni că provoacă afecţiuni asupra psihicului uman. ▲ Ce este gripa aviară Gripa aviară este o boală infecţioasă, cauzată de un virus, pentru care au fost identificate nu mai puţin de 144 de tulpini, cele mai multe fiind localizate în rândul păsărilor sălbatice şi la păsările de apă. Potrivit OMS, cele mai multe tulpini sunt catalogate ca „Low Pathogenicity Avian Influenza (LPAI)“. Influenţă Aviară de Patogenitate Scăzută, şi au un efect scăzut şi asupra păsărilor domestice. Cele mai periculoase tulpini sunt H5 şi H7, care pot cauza mortalitate masivă în rândul păsărilor din crescătorii şi sunt catalogate drept „High Pathogenicity Avian Influenza (HPAI)“-Influenţă Aviară de Patogenitate Crescută. Virusurile de tip HPAI cauzează mortalitate în masă, atât în rândul păsărilor din crescătorii, cât şi în rândul păsărilor sălbatice. H5N1 este o tulpină de tip HPAI a virusului gripei aviare, apărută prima dată în Hong Kong în 1997. Condiţiile în care se află păsările domestice şi cele din crescătorii (aglomeraţie, grupuri mixte, contact cu secreţii şi excreţii) favorizează transmiterea şi evoluţia virusului. Seria recentă de declanşări ale epidemiilor din Asia de sud-est este strâns legată de locurile în care a avut loc o creştere a producţiei de păsări, corelată cu intensificarea producţiei domestice de păsări, toate acestea realizându-se în condiţii de igienă precară. H5N1 este considerat a fi cel mai periculos din gama tulpinilor HPAI, oamenii de ştiinţă neexcluzând posibilitatea ca o serie de mutaţii la acest virus să conducă în curând la o epidemie de gripă la nivel global în rândul oamenilor. Astfel de epidemii se produc de trei sau patru ori pe secol.