Hram la Mănăstirea Izbuc

Mii de credincioşi ortodocşi din Bihor, din judeţele limitrofe, dar şi din alte colţuri ale ţării, au participat în Vinerea Luminată, de Izvorul Tămăduirii, la hramul Sfintei Mănăstiri Izbuc din Eparhia Oradiei. Sfânta Liturghie a fost oficiată de episcopul locului, Preasfinţitul Părinte Sofronie, împreună cu un numeros sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, în altarul de vară al mănăstirii.

În cuvântul de învăţătură rostit, Preasfinţitul Sofronie a explicat semnificaţia cuvintelor Mântuitorului "Dărâmaţi templul acesta şi în trei zile îl voi ridica" din pericopa evanghelică a sărbătorii, precum şi rolul Maicii Domnului de protectoare a tuturor călugărilor şi a mănăstirilor, dimpreună cu toţi pelerinii acestora. Cuvintele Mântuitorului sunt "o profeţie referitoare la patima Sa de bunăvoie, la moartea pe cruce şi la învierea Sa. Templul la care se referă Mântuitorul nu înseamnă templul ridicat de oameni în cinstea slavei lui Dumnezeu, ci Templul Trupului Său, descoperind oamenilor, prin aceasta, dumnezeirea Sa, slava dumnezeirii, toată plinătatea dumnezeirii: Dumnezeu adevărat şi om adevărat, Dumnezeu desăvârşit locuind în omul adevărat, o singură persoană, aceea a Fiului lui Dumnezeu, Care şi-a luat fire omenească, trup omenesc şi suflet, trup care avea să fie dat morţii pentru păcatele noastre, şi apoi, cu puterea Sa dumnezeiască, să învie acest trup", a arătat PS Sofronie. Mântuitorul, însă, a profeţit şi despre dărâmarea templului din Ierusalim, care "a fost ras de pe faţa pământului şi până astăzi a mai rămas doar zidul din apus, din afară al templului" a mai arătat chiriarhul Oradiei. În Sfânta Scriptură trupul este numit, adeseori, ca loc în care trebuie să se sălăşluiască Dumnezeu. Pe tot parcursul vieţii, creştinul duce o luptă duhovnicească în vederea dobândirii sfinţeniei. Acest lucru se realizează prin împărtăşirea cu Sfintele, Preacuratele şi de viaţă făcătoarele Taine, dar şi prin alte mijloace arătate de Biserică: "Participarea la slujbele Bisericii, rugăciunea, fapta bună săvârşită în numele Domnului, tot ceea ce face creştinul ca şi faptă bună este izvor de sfinţire prin lucrarea harului împreună cu omul, o împreună-lucrare în vederea transformării omului creat după chipul lui Dumnezeu în templu al lui Dumnezeu, în care să locuiască slava lui Dumnezeu, pentru ca omul să ajungă să fie asemenea cu Dumnezeu", a spus vlădica Sofronie. Grabnică, puternică, mult folositoare şi ajutătoare "Nu numai creştinul este chemat să devină templul lui Dumnezeu, ci şi adunarea laolaltă a creştinilor, adică Biserica". Acest aspect al lucrării lui Dumnezeu este cuprins "în mod tainic şi simbolic în icoana Maicii Domnului, care l-a purtat în sânul ei pe Fiul lui Dumnezeu, de la care Acesta şi-a luat firea omenească". Dacă în Vinerea Patimilor o vedeam pe Maica Domnului suferind lângă Crucea Fiului ei, fiind încredinţată, spre grijă, ucenicului iubit, în Vinerea Luminată, ne bucurăm de minunile ei, văzând-o în strălucire şi slavă: "Maica Domnului a săvârşit necontenit minuni în Biserică, peste tot unde sunt icoane ale ei, pentru că toate icoanele Maicii Domnului sunt făcătoare de minuni. Depinde de credinţa noastră ca minunile să lucreze în viaţa noastră, iar în această zi specială, a Izvorului Tămăduirii, o vedem pe Maica Sfântă nu numai în bucuria Învierii Fiului ei, ci ca grabnică, puternică şi mult folositoare şi ajutătoare. Ea ajută obştile creştine, bisericile din toată lumea, care astăzi o preamăresc, şi mai ales acolo unde sunt hramuri ale ei, hramul Izvorul Tămăduirii şi icoane făcătoare de minuni, cum este şi locul sfânt în care ne aflăm. Toate mănăstirile sunt Case ale Maicii Domnului, ea fiind considerată, în mod duhovnicesc, ca stareţa tuturor mănăstirilor, şi a celor de maici, şi a celor de călugări", a spus în încheiere episcopul Sofronie. "Izbucul de la Călugări" După Sfânta Liturghie, soborul slujitor în frunte cu ierarhul şi miile de credincioşi s-au deplasat în procesiune spre izvorul din incinta mănăstirii unde a fost săvârşită sfinţirea mică a apei. La final, toţi credincioşii au primit şi merinde pentru trup, bucate tradiţionale alese, care au întregit bucuria şi frumuseţea praznicului. Ctitorită de vrednicul de pomenire episcop Roman Ciorogariu al Oradiei, pe locul unei străvechi vetre de sihăstrie românească, în preajma unui izvor cu ape tămăduitoare, Mănăstirea Izbuc îşi serbează în fiecare an, la Izvorul Tămăduirii, primul hram, încă de la sfinţirea primei ei biserici, la 15 august 1932. Atraşi de renumele acestei mănăstiri, în ultimii anii, tot mai mulţi pelerini îi calcă pragul pentru apa izvorului "Izbucul de la Călugări", cât şi pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, existentă în mănăstire încă din momentul întemeierii acesteia.