Hram şi sfinţire de troiţă

Comunitatea credincioşilor de la Biserica "Sfântul Vasile cel Mare - Victoria" din Bucureşti îşi serbează, în prima zi din an, ocrotitorul. Cu această ocazie, noua troiţă, amplasată în curtea bisericii, va fi sfinţită de către Preasfinţitul Părinte Varsanufie, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Slujba hramului începe încă de vineri seara, la ora 17:00, cu slujba Privegherii sfântului mare ierarh. Şi cumpăna dintre ani îi va găsi pe credincioşii acestei biserici în rugăciune, deoarece de la ora 23:00 se va oficia Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ne-a spus părintele Cristian Trandafir, parohul Bisericii "Sfântul Vasile cel Mare - Victoria". Sfânta Liturghie din prima zi a anului va fi oficiată de către Preasfinţitul Părinte Episcop Varsanufie, care va rosti la sfârşitul ei şi Molitfele Sfântului Vasile. Cu acest prilej, Preasfinţitul Episcop va sfinţi şi troiţa din curtea bisericii, care este "rod al evlaviei credincioşilor parohiei faţă de Lemnul de viaţă dătătoarei Sfintei Cruci a Domnului nostru Iisus Hristos, din care avem şi noi o părticică", a mai spus părintele Trandafir. Tot de la părintele paroh am aflat că la ridicarea noii troiţe au mai stat şi alte motive: "În urma săpăturilor la canalizare, am descoperit o cruce de piatră ruptă şi părţi din oseminte în mai multe locuri, ceea ce întăreşte credinţa noastră că în curtea bisericii au existat mai multe morminte. Aşadar, dorim să pomenim pe toţi cei adormiţi aici şi printr-o sfântă cruce". Troiţa este din lemn de stejar de 3,5 m şi are un soclu îmbrăcat cu piatră ce simbolizează Golgota. Situată pe Calea Victoriei - de unde îi vine şi numele "Victoria" -, Biserica "Sfântul Vasile cel Mare - Victoria" figurează din 9 ianuarie 1804 în catagrafia oraşului Bucureşti. La anul 1815, pe 7 noiembrie, biserica a fost închinată Mănăstirii Mărcuţa. Din acelaşi an datează şi îmbrăcămintea din metal argintat şi aurit a icoanei Maicii Domnului, socotită făcătoare de minuni. Este posibil să fi fost aici un schit de călugări, care să fi avut legături cu Sfântul Munte Athos. "Mărturie ne stă racla sub forma unei coperţi de Evanghelie cu inscripţii greceşti şi lucrătură de argint în spiritul tradiţiei athonite ce adăposteşte părticele din moaştele a şase sfinţi (Trifon, Haralambie, Teodor Tiron, Gheorghe, Paraschevi, Elefterie, Ioan Botezătorul) şi o bucată din lemnul Sfintei Cruci", spune părintele paroh Trandafir. Biserica veche a fost distrusă de cutremurul din 1838 şi refăcută din zid la anul 1847, de către căminarul Toma Baltă, care locuia în Mahalaua Sfântul Vasile.