Hramul Catedralei Episcopale din Huşi

Data: 30 Iunie 2015

Ieri, 29 iunie 2015, de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel a fost dublă sărbătoare la Huşi: hramul catedralei voievodale şi împlinirea a şase ani de la întronizarea Preasfinţitului Corneliu ca Episcop al Huşilor.

Curtea Catedralei episcopale din Huşi, ctitorită de Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost neîncăpătoare pentru pelerinii sosiţi din tot judeţul Vaslui la hramul acesteia. Pentru ca sărbătoarea să fie completă, a fost adusă spre închinare icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Giurgeni, din judeţul Neamţ, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului.

Programul sărbătorilor a debutat sâmbătă, 27 iunie 2015, când a fost întâmpinată icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Giurgeni, iar duminică seara manifestările au continuat cu o procesiune pe străzile municipiului Huşi, cu icoana Maicii Domnului, alături de racla în care se află un fragment din moaştele Sfintei Muceniţe Chiriachi - din Catedrala episcopală din Huşi.

În dimineaţa hramului Catedralei, după slujba Utreniei, soborul preoţilor şi al diaconilor l-a întâmpinat pe Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, în faţa Reşedinţei episcopale. Ierarhul s-a închinat mai întâi la icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Giurgeni şi la racla Sfintei Muceniţe Chiriachi, apoi s-a îndreptat spre podiumul de lângă catedrală. La Sfânta Liturghie, Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, a fost înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi din care au făcut parte clericii din Administraţia eparhială, părinţi protoierei din eparhie, stareţi şi duhovnici ai mănăstirilor, slujitorii Catedralei episcopale din Huşi, precum şi alţi clerici invitaţi. Răspunsurile la strană au fost date de corul Catedralei episcopale din Huşi, dirijat de preotul Marian Simion.

În cuvântul de învăţătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, a vorbit despre câteva asemănări care există între cei doi Apostoli, Sfântul Apostol Petru şi Sfântul Apostol Pavel: „Apostolul Petru, pescarul din Betsaida Galileii, a dat mărturia cea bună în apropierea oraşului Cezareea. Când a fost întrebat de Mântuitorul Iisus Hristos asupra identităţii Lui, ce părere au oamenii despre Cine este El, în numele tuturor Apostolilor a răspuns bătrânul pescar Petru: «Tu eşti Hristos, Fiul Lui Dumnezeu Celui Viu!», iar Domnul i-a spus că nu trupul şi sângele i-au descoperit aceasta, ci Dumnezeu Tatăl Cel din ceruri. De aceea, i-a spus că mărturisirea credinţei lui va face ca Biserica pe care o întemeiază Domnul să fie biruitoare deasupra veacurilor şi timpurilor. Celălalt apostol, Pavel, Saul cel din Tars, născut evreu, fariseu, plin de râvnă pentru Legea lui Moise, se întâlneşte cu Mântuitorul, aşa cum mărturiseşte el însuşi, pe drumul către oraşul Damasc din Siria. În mijlocul zilei, o lumină puternică din ceruri l-a cuprins deodată şi celui care prigonea Biserica lui Hristos şi lupta împotriva ei - Saul - i Se descoperă Cel pe Care Îl prigonea. «Cine eşti, Doamne?» «Eu sunt Iisus pe Care tu Îl prigoneşti.» «Ce trebuie să fac?» «Mergi în cetate şi acolo ţi se va spune ce trebuie să faci.» Şi în cetate a mers, trei zile fiind fără vedere, iar după trei zile a primit Taina Sfântului Botez, devenind Apostolul Pavel. El nu va înceta a mărturisi că în Persoana Mântuitorului Hristos se află toate cele văzute şi cele nevăzute şi că toate au fost create prin El şi că Dumnezeu a creat lumea prin Hristos şi a mântuit-o prin El. Apoi, n-a încetat a mărturisi taina credinţei, pe Hristos cel mort şi înviat, din Antiohia Siriei până la Roma, peste tot întemeind biserici, hirotonind preoţi şi episcopi, pe care i-a încredinţat Cuvântului lui Dumnezeu şi Harului Său, Care poate să-i întărească şi să-i sfinţească“.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Părinte Corneliu a felicitat pe toţi cei ce poartă numele celor doi apostoli. Apoi, Preasfinţia Sa a fost felicitat, la Centrul eparhial, cu ocazia aniversării a şase ani de slujire arhierească de la întronizarea ca Episcop al Huşilor.

Catedrala din Huşi a fost construită de domnitorul Ştefan cel Mare în anul 1495, în cadrul curţii domneşti, funcţionând, de-a lungul timpului, ca mănăstire şi catedrală episcopală, începând din anul 1598. Monument istoric de valoare, a fost reconstruit în secolele XVIII-XIX, păstrând astăzi doar urmele temeliilor şi a pisaniei din vremea marelui voievod. Biserica a fost avariată de cutremurul din anul 1692, incendiată şi jefuită în 1711 de tătari, dar reclădită în perioada 1753-1756 de către episcopul Inochentie, cu ajutorul domnitorului Matei Ghica. Lăcaşul a suferit numeroase transformări, de la ferestre în sus - în 1863 zona cornişei, în 1945 turlele, s-a adăugat în 1896 proscomidiarul, în 1910 veşmântăria şi în 1945 pridvorul cel mare. Biserica a fost pictată de Gheorghe Tătărescu, între 1890-1891, pictură fiind refăcută în 1945 şi în 1996.