Hramul Mănăstirii Cârlomăneşti

Joi, 16 august, când Biserica Ortodoxă Română a făcut pomenirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, Mănăstirea Cârlomăneşti din judeţul Galaţi şi-a sărbătorit ocrotitorii spirituali. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înalt Preasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi din parohiile Protopopiatului Tecuci.

La marea bucurie a sărbătorii de la Cârlomăneşti au fost prezenţi reprezentanţi ai oficialităţilor locale, dar şi un mare număr de credincioşi din parohiile învecinate, la care s-au adăugat numeroşi credincioşi români ce lucrează în străinătate, reveniţi acasă în perioada verii. În cuvântul de învăţătură, Arhiepiscopul Dunării de Jos a arătat legătura tainică dintre drept-credincioşii fii ai lui Constantin Brâncoveanu, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi copiii prezenţi. De asemenea, Înalt Preasfinţitul Casian a înfăţişat credincioşilor chipul Sfântului Constantin Vodă Brâncoveanu ca model de tată, care-şi iubeşte cu adevărat fiii, încurajându-i şi îmbărbătându-i în nevoi, dar mai ales ca model de creştin adevărat, iubitor de Dumnezeu, de Biserică şi de patrie. La finalul Sfintei Liturghii a fost oficiată o slujbă de mulţumire pentru 47 de familii care au împlinit anul acesta 50 de ani de căsătorie şi de bună vieţuire. Elevii participanţi la programul catehetic naţional "Hristos împărtăşit copiilor" din Cârlomăneşti s-au adăugat tinerilor din grupurile artistice "Cununiţa satului" ale Parohiei Lieşti şi "Nădejdea creştinilor" din comuna Pochidia, judeţul Vaslui, care, înveşmântaţi în autenticul port popular, au prezentat un program cultural-artistic ce a constat în recitări de poezii, intonări de imne, cântări religioase şi patriotice în cinstea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ocrotitorii acestui aşezământ monahal. Ca bucuria comuniunii să fie deplină, cei peste 2.000 de pelerini prezenţi au fost invitaţi la agapa frăţească oferită în pădurea situată lângă biserica cea nouă a mănăstirii, unde au fost împărţite pachete cu hrană. Sfinţii Brâncoveni sunt cinstiţi în mod deosebit în această zonă a ţării deoarece începând din anul 2012, ca urmare a unei hotărâri a Consiliului local, comuna Cerţeşti a fost aşezată sub ocrotirea spirituală a Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Atestată documentar la sfârşitul secolului al XVII-lea Situată între localităţile Cerţeşti şi Cârlomăneşti, la 40 km N-E de Tecuci, într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Cârlomăneşti este un punct de interes religios reaşezat, de curând, pe harta spirituală a Eparhiei Dunării de Jos. Accesul spre mănăstire se face pe drumurile judeţene 251A Tecuci - Corod şi 251B Corod - Cerţeşti. Zidită pe locul unui schit în jurul anului 1445, atestată documentar la sfârşitul secolului al XVII-lea, mănăstirea avea să fie integrată în secolul al XVIII-lea curentului de înnoire duhovnicească promovat de Sfântul Paisie de la Neamţ, devenind un important centru monahal din sudul Moldovei. La 1809, mănăstirea este menţionată ca metoc al Episcopiei Romanului, iar mai târziu, în 1821, este complet distrusă de eterişti şi de turci, călugării fiind nevoiţi să fugă. Puţinii monahi rămaşi atunci au schimbat cu circa 1 km locul mănăstirii, construind, până la 1824, o biserică de cărămidă, existentă şi astăzi. După 1864, această biserică a fost lăcaş de închinare pentru credincioşii din Cârlomăneşti şi Cerţeşti. La 1957, biserica este trăsnită, incendiată şi apoi părăsită, în ruină. Viaţa monahală este reluată în anul 1997, când chiriarhul Dunării de Jos a hotărât reînfiinţarea ei. În jurul vechii biserici de cărămidă se înalţă astăzi o biserică nouă şi un corp de chilii ce pot aduce tuturor pelerinilor bucuria rugăciunii şi odihna într-un loc al liniştii binecuvântate.