Hramul Mănăstirii Floreşti din judeţul Vaslui
Numeroşi credincioşi au fost prezenţi, marţi, de sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul la Mănăstirea Floreşti din judeţul Vaslui, la hramul acestui aşezământ monahal. Cu acest prilej, în biserica mănăstirii a fost oficiată slujba Sfintei Liturghii de către Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, împreună cu un impresionant sobor de 27 de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de către corul Seminarului Teologic Ortodox "Sf. Ioan Gură de Aur" din Huşi.
La finalul Sfintei Liturghii, PS Corneliu a rostit un ziditor cuvânt de învăţătură, vorbind despre viaţa şi activitatea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, cel care este un prooroc al dreptăţii, întrucât va veni la sfârşitul lumii acesteia şi va combate rătăcirea cea din urmă a lumii. În continuare, Preasfinţia Sa a vorbit despre activitatea Sfântului Ilie ca "prooroc al celor două Testamente". "Deşi a trăit cu 900 de ani înainte de venirea Mântuitorului, el a anticipat venirea Lui şi pentru că a avut o viaţă atât de sfântă trupul lui a fost înălţat la ceruri. În chip de foc s-a arătat un car tras de cai, rămânând pe pământ mantia lui, cu care ucenicul său Elisei a făcut multe minuni. Tot Sf. Ilie, în ceruri fiind, este prezent şi în momentul în care Mântuitorul se schimbă la faţă pe Muntele Taborului", a spus PS Corneliu. La finalul slujbei, părintele arhimandrit Iezechil Ariton, duhovnicul acestei mănăstiri, a mulţumit ierarhului pentru prezenţă, pentru bucuria oferită numeroşilor pelerini prezenţi prin slujirea Sfintei Liturghii, adresând Preasfinţiei Sale urări de viaţă îndelungată, sănătate şi realizări în slujirea multisecularei Eparhii a Huşilor.
"Sfânta de la Floreşti" care aduce ploaia
Mănăstirea Floreşti a fost înfiinţată în anul 1590 de către vornicul Ţării de Sus Cârstea Ghenovici şi jupâneasa sa, Anghelina. Istoria acestei mănăstiri este una agitată, iar mitropolitul Veniamin Costachi este nevoit să o închine Mănăstirii Esfigmenou din Muntele Athos. Arhimandritul Nil (1843-1863), egumenul grec al acestei mănăstiri, joacă un rol extrem de important în viaţa acestui aşezământ monahal, întrucât începe construcţia marii biserici, a palatului egumenesc şi a clopotniţei, monumente reprezentative de artă şi arhitectură bisericească pentru judeţul Vaslui. După secularizarea averilor bisericeşti, în anul 1893, Biserica "Sfântul Ilie" este declarată biserică de mir, iar palatul stăreţiei a fost preluat în 1980 de Ministerul de Interne, fiind instalat în el spitalul rural Floreşti. Din 1991, mănăstirea a fost reînfiinţată şi au început ample lucrări de consolidare şi de restaurare. În patrimoniul acestei mănăstiri se află şi icoana numită "Sfânta de la Floreşti". Icoana este îmbrăcată în argint şi poleită cu aur şi o înfăţişează pe Maica Domnului, ţinându-l pe braţe pe Pruncul Iisus. Icoana a fost realizată în anul 1749, pe cheltuiala doamnei Ecaterina, cea de-a doua soţie a lui Constantin Mavrocordat, sub supravegherea mitropolitului Daniil al Sidei din Asia Mică. Icoana este recunoscută ca fiind făcătoare de minuni, iar în vreme de secetă mulţi preoţi de la parohii din Vaslui şi judeţele învecinate vin să ceară icoana de la Floreşti, care în urma rugăciunilor aduce mereu ploaia.