Hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

Mai multe lăcaşuri de cult din Transilvania îşi sărbătoresc hramul, de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, între acestea fiind şi mănăstirile de la Rebra-Parva, judeţul Bistriţa Năsăud, Râmeţ, judeţul Alba, Stâna de Vale, judeţul Bihor, Cârţişoara, judeţul Sibiu, Bixad, judeţul Satu Mare.

 

La sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, oficiază Sfânta Liturghie în Mitropolia de Durostorum, Bulgaria. Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, oficiază Sfânta Liturghie la Mănăstirea Rebra-Parva, judeţul Bistriţa Năsăud, cu ocazia hramului. Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, săvârşeşte Sfânta Liturghie la Mănăstirea cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ de la Râmeţ, judeţul Alba. Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, slujeşte Sfânta Liturghie la Mănăstirea Stâna de Vale, cu prilejul hramului aşezământului monahal. 

 

Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, oficiază slujba de resfinţire a bisericii Parohiei Agrij şi va săvârşi Sfânta Liturghie. Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, oficiază Sfânta Liturghie la Mănăstirea Cârţişoara, judeţul Sibiu, cu ocazia hramului.

 

Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, oficiază Sfânta Liturghie la Penitenciarul Bistriţa. Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Marmureşului şi Sătmarului, liturghiseşte la Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ Bixad, judeţul Satu Mare.

Mănăstirea Rebra-Parva din Ţara Năsăudului a cunoscut prigoana trupelor austro-ungare, la sfârşitul secolului XVIII. De atunci mănăstirea a mai fost locuită de călugări temporar, până la 1822 când biserica din lemn a fost demontată şi mutată mai întâi în cimitirul vechi, iar de acolo, la scurt timp, pe locul unde se află astăzi şi biserica parohială. Noua mănăstire a fost fondată cu binecuvântarea vrednicului de pomenire mitropolit Bartolomeu. În 1994 s-a pus piatra de temelie a bisericii mari din zid, iar în 2009 locaşul de cult a fost sfinţit. În cadrul aşezământului au fost amenajate, în ultimii ani, două corpuri de chilii şi o bibliotecă şi un arhondaric pentru pelerini. 

 

Mănăstirea Râmeţ, din judeţul Alba, cu hramurile „Izvorul Tămăduirii“ şi „Naşterea Maicii Domnului“,  la biserica veche, şi „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ şi „Adormirea Maicii Domnului“, la biserica nouă, este, după tradiţie, ctitoria călugărilor Ghenadie şi Romulus, din anul 1214. La 20 august 1762, aşezământul a fost lovit de generalul Bukov cu tunurile. Refăcută în anii următori, mănăstirea a fost din nou distrusă de armata imperială habsburgică, la 23 decembrie 1785. Din 1982, a început zidirea bisericii noi, terminată şi sfinţită la 30 iunie 1992. La aceeaşi dată a fost canonizat Sfântul Ghelasie, fost egumen al mânăstirii şi arhiepiscop al Transilvaniei în cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea (atestat în anul 1377, de pictura bisericii vechi). 

 

Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Stâna de Vale, judeţul Bihor, aflată în masivul Vlădeasa, la altitudinea de 1.100 de metri, a fost ctitorită începând din 1990. Între anii 1990 şi 1995, pr. Ioan Balint a reuşit ridicarea în roşu a bisericii mari a mănăstirii şi a corpului de chilii până la acoperiş. De-a lungul timpului, Mănăstirea de la Stâna de Vale a fost ajutată material de Primăria Budureasa, de conducerea staţiunii Stâna de Vale, de importanţi donatori precum şi de credincioşii din împrejurimi şi din ţară. 

 

Aşezământul monahal de la Cârţişoara, judeţul Sibiu, din apropiere de Transfăgărăşan, a renăscut după ce a fost distrusă, în secolul al XVIII-lea, de soldaţii generalului austriac Bukov care au ars lăcaşul de cult, cu obştea înăuntru. Mănăstirea a fost reînfiinţată în 1991. 

 

Mănăstirea Bixad, din Ţara Oaşului, este un cunoscut centru monastic cu o viaţă duhovnicească intensă. Aici au loc frecvent pelerinaje, la sărbătorile Maicii Domnului - 15 august şi 8 septembrie, la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pe 29 august, şi la 14 septembrie, de ziua Sfintei Cruci.

 

Un pelerinaj tradiţional are loc şi la 29 iunie, când sunt cinstiţi „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ şi la care participă mulţimi de credincioşi din satele din zonă. Mănăstirea a fost ctitorită la sfârşitul secolului XVII de arhimandritul Isaia, fost călugăr grec ortodox în Mănăstirea „Sfântul Pavel“ de la Muntele Athos. Biserica actuală este construită din piatră şi cărămidă în 1771, restaurată între 1980 şi 1987. Aici se găseşte o icoană a Maicii Domnului venerată de credincioşi.

Duminica întâi după Rusalii, la Soborul Sfinţilor 12 Apostoli, când este şi sărbătoarea Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeţ, IPS Mitropolit Laurenţiu, oficiază Sfânta Liturghie la Schitul Bran, judeţul Braşov, cu ocazia hramului. IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei oficiază Sfânta Liturghie la Catedrala mitropolitană din Cluj-Napoca. IPS Arhiepiscop Irineu slujeşte la hramul Mănăstirii „Toţi Sfinţii“, de la Caşva, judeţul Mureş. PS Episcop Sofronie oficiază Sfânta Liturghie în biserica parohială din localitatea Mizieş, Protopopiatul Beiuş. 

 

PS Episcop Petroniu săvârşeşte Sfânta Liturghie în Biserica „Sfânta Treime“ din Zalău. PS Epsicop-vicar Andrei Făgărşanul slujeşte la Mănăstirea Berivoi, judeţul Braşov. PS episcop-vicar Vasile Someşanul oficiază Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Sfântul Ierarh Spiridon“ şi „Duminica Tuturor Sfinţilor“ Strâmba, judeţul Bistriţa-Năsăud, iar PS Arhiereu-vicar Iustin Sigheteanul liturghiseşte la Mănăstirea Bârsana, judeţul Maramureş, cu ocazia hramului.