Icoane restaurate în cadrul proiectului „Museikon - Un nou muzeu al icoanei”
Zeci de icoane pe lemn şi sticlă aparţinând patrimoniului cultural naţional, printre care şi cele mai vechi datate din Transilvania, respectiv 1539 - acestea din urmă furate în urmă cu câţiva ani dintr-o biserică din judeţul Mureş şi recuperate din Budapesta -, au fost restaurate, cu finanţare norvegiană, în cadrul proiectului „MUSEIKON. Un nou muzeu al icoanei revitalizează o clădire monument istoric restaurată în Alba Iulia”.
Muzeul, care va adăposti actualele colecţii de artă sacră ale Muzeului Naţional al Unirii şi Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia şi care va fi inaugurat la sfârşitul acestui an, va găzdui 5.643 de bunuri, din care 3.633 de cărţi, 679 icoane pe lemn, 1.044 icoane pe sticlă şi 287 diverse alte categorii de obiecte de cult. Printre acestea se regăsesc şi 52 de icoane pe lemn şi sticlă prevăzute a fi restaurate în cadrul proiectului, care au fost selectate ţinând cont de vechimea lor, importanţa autorului sau a centrului artistic în care au fost pictate, raritatea temei ilustrate, apartenenţa la un fenomen spiritual cu o semnificaţie deosebită în istoria religioasă şi artistică a Transilvaniei.
„Am inclus în restaurare 52 de icoane, din care 49 din categoria juridică Fond, iar 3 din categoria juridică Tezaur a patrimoniului cultural naţional”, a declarat, muzeografa Ana Dumitran, citată de Agerpres. Cele 49 de icoane clasate în Fond au fost restaurate de un restaurator din Sibiu, Mirel Bucur. A fost restaurată, de asemenea, şi o icoană din categoria Tezaur, una dintre cele mai vechi din Transilvania, provenind de la Ţelna, estimată în secolele XV-XVII.
Sunt în curs de restaurare la laboratorul Muzeului Judeţean Mureş şi celelalte două icoane din categoria Tezaur, provenite de la o parohie din judeţul Mureş şi care au o istorie deosebită. Realizate în 1539 într-un atelier din Moldova, icoanele de la Urisiu, cele mai vechi datate din Transilvania, au fost furate în 2010 şi recuperate după doi ani de căutări, din Budapesta, acolo unde au fost vândute de hoţi, a menţionat Ana Dumitran.
Proiectul Museikon a prevăzut şi restaurarea a 15 cărţi româneşti vechi, cu scopul de a face parte din expoziţia permanentă a viitorului muzeu. Selecţia lor s-a făcut în funcţie de importanţa fiecărei ediţii în istoria tiparului românesc, de locul tipăririi, dorindu-se în mod deosebit ilustrarea prezenţei în spaţiul transilvănean a unui număr impresionant de cărţi tipărite în Ţara Românească şi Moldova, şi de utilitatea unora dintre ele ca surse de inspiraţie pentru pictori, gravurile cu care au fost ilustrate fiind adeseori folosite ca modele pentru pictarea icoanelor. Complexul muzeal va găzdui şi singurele file existente pe teritoriul României din cea mai veche carte în limba română păstrată - „Evangheliarul”, tipărit la Sibiu în 1551. Proiectul „Museikon - Un nou muzeu al icoanei”, în valoare totală de peste 9,2 milioane de lei, din care majoritatea finanţare eligibilă acordată printr-un grant norvegian, este realizat în parteneriat de Consiliul Judeţean Alba, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia şi Universitatea din Bergen, Norvegia.