Iertarea ne face asemenea lui Dumnezeu

Situat la patru kilometri de oraşul Urlaţi, pe malul stâng al Cricovului Sărat, Schitul "Sfânta Maria" a primit ieri vizita Părintelui Patriarh Daniel, care a participat la Sfânta Liturghie şi a ţinut credincioşilor un cuvânt de învăţătură.

Cu o vechime de 280 de ani, biserica de lemn a schitului a servit vreme de două secole credincioşilor din satul Lueriu-Reghin, judeţul Mureş, fiind dăruită apoi domeniului regal de la Bran, unde a rămas până în anul 1956. Apoi a fost mutată la Cricov, în preajma fostei biserici de zid a aşezământului monahal. Pentru că în ultimii ani biserica a avut parte de lucrări de tratare şi conservare a picturii şi a lemnului vechi, în 2005 s-a început construirea unei biserici de zid cu hramurile "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul", "Sfântul Nicolae" şi "Sfântul Prooroc Ilie", ale cărei lucrări s-au terminat în 2008. A rămas de executat doar pictura bisericii. În cuvântul rostit la Evanghelia Duminicii a XI-a după Rusalii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că în bunătatea şi milostivirea lui Dumnezeu pentru oamenii care îi cer iertare se arată mila şi dreptatea Lui. Vedem din Evanghelia celor doi datornici că Dumnezeu este deodată milostiv şi drept. El iartă pe cei care îi cer iertare şi ceartă pe cei care nu sunt milostivi, care profită de bunătatea Lui şi care nu arată bunătate semenilor lor, a arătat Patriarhul României. "Greşelile săvârşite în faţa lui Dumnezeu sunt datorii şi ele se acumulează cu fiecare păcat pe care îl săvârşim cu gândul, cu vorba sau cu fapta, iar când semenii noştri greşesc faţă de noi, de asemenea, se îndatorează. Care este datoria cea mare a omului faţă de Dumnezeu, atât de mare încât cu greu poate fi socotită? Valoarea incomensurabilă a datoriilor noastre faţă de Dumnezeu este faptul că noi, fiind creaţi după Chipul lui Dumnezeu cel veşnic viu şi sfânt având suflet nemuritor, suntem chemaţi la viaţa veşnică şi sfinţenie. Dar viaţa veşnică se dăruieşte numai pentru că suntem în legătură de iubire cu Dumnezeu, Izvorul vieţii veşnice. Când păcătuim, rupem legătura cu Dumnezeu, Izvorul vieţii veşnice, iar sufletul nostru, mai preţios decât toate bogăţiile acestei lumi, după cum ne spune Mântuitorul, se desparte de Dumnezeu prin păcate şi pierdem şi sfinţenia, şi viaţa veşnică, în înţeles de iubire sau legătură vie de iubire cu Dumnezeu. Mulţimea greşelilor noastre săvârşite cu gândul, vorba şi cu fapta devin imensa noastră datorie faţă de Dumnezeu, pentru că această mulţime de greşeli înseamnă risipirea darurilor vieţii înseşi. Se risipeşte sufletul nostru prin păcate şi se pierde valoarea lui infinită şi unică întrucât numai în legătură cu Dumnezeu sufletul îşi arată toată frumuseţea şi valoarea sa. Judecata datornicilor poate însemna fie judecata de obşte, fie cea particulară, fie pedepsirea omului în timpul vieţii pe pământ pentru păcatele sale", a adăugat Patriarhul României. La finalul slujbei, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a dăruit bibliotecii mănăstirii cele trei volume dedicate Autocefaliei BOR, ultima ediţie a primului volum din Proloage, Filocalia, vol. V, o carte de predici şi două volume despre activităţile Bisericii Ortodoxe Române.