În absența reformelor, UE riscă să devină „bolnavul lumii”
Timpul se scurge pentru implementarea de către Uniunea Europeană a reformelor economice propuse în urmă cu doi ani de fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. Dacă blocul comunitar eşuează, riscă un declin pe termen lung și căderea pe un loc secundar pe scena mondială, atenţionează într-un articol de opinie publicat de Reuters Mike Peacock, fost redactor-şef al agenţiei.
UE a stabilit sfârşitul anului 2027 drept termen-limită pentru realizarea elementelor-cheie din planul lui Draghi; acestea includ pieţe de capital şi energetice integrate, o mai bună capacitate de împrumuturi comune şi reducerea cerinţelor privind unanimitatea statelor la adoptarea unor reforme majore. Potrivit Consiliului European pentru Inovare, până în iulie, UE implementase integral doar 15,7% din propunerile lui Draghi, în timp ce 40% fuseseră abordate doar parţial. Situaţia este şi mai critică în privinţa celor mai importante măsuri, precum pieţele unice de capital şi energie. UE a reuşit să adopte legislaţia necesară pentru doar 3% dintre acestea, conform unui think-tank francez.
Calendarul electoral de anul viitor ar putea complica şi mai mult lucrurile. Este puţin probabil ca guvernele care se prezintă în faţa alegătorilor să fie dispuse să cedeze şi mai multă suveranitate; în plus, dacă alegerile vor aduce la putere lideri nefavorabili reformelor, procesul de integrare europeană ar putea începe să se destrame.
În rândul oficialilor UE există un sentiment palpabil de urgenţă, scrie Mike Peacock. „Acolo unde proiectele servesc intereselor strategice ale Europei, trebuie să accelerăm masiv”, a declarat luna trecută preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său anual privind starea Uniunii.
Testele decisive sunt uniunea economiilor şi investiţiilor, precum şi cea energetică. Crearea unei pieţe unice de capital ar putea ajuta UE să mobilizeze cele 35.000 de miliarde de euro reprezentând economiile gospodăriilor din UE, în prezent dispersate în cele 27 de state şi adesea investite în străinătate. Totodată, Banca Centrală Europeană estimează că adoptarea rapidă a inteligenţei artificiale ar spori productivitatea UE cu până la 4% într-un deceniu. Totuşi, construirea şi operarea centrelor de date şi a infrastructurii AI sunt fezabile doar în condițiile unei piețe energetice unice cu prețuri competitive la energie.
În absenţa unor progrese, decalajul de productivitate faţă de SUA se va adânci, industria prelucrătoare a UE va fi şi mai mult subminată de concurenţii chinezi cu costuri mici, iar blocul comunitar va fi nevoit să continue să îşi procure din străinătate componentele tehnologice critice. Pentru UE, tergiversarea în continuare a reformelor ar putea fi una dintre cele mai riscante decizii, conchide analistul. (C.Z.)