„În timpul cursurilor, am simţit o igienizare a minţii şi a sufletului“

Pe lângă cursul postuniversitar de lungă durată, structurat pe două semestre, în două serii, şi desfăşurat la Iaşi şi Bucureşti, proiectul interdisciplinar „Courses on the Relation Among Science, Religion and Philosophy from an Orthodox Christian Perspective“ a mai conţinut o componentă de cursuri de vară, unde au participat 200 de persoane, şi o componentă de cursuri de scurtă durată, dedicate în principal preoţilor.

 

Cursul de lungă durată, adresat în mod special profesorilor din învăţământul preuniversitar, a reprezentat un demers pentru o receptare mai corectă a raportului dintre religie, filosofie şi ştiinţă în cadrul programelor şcolare din învăţământul liceal şi pentru diversificarea ofertei de pregătire continuă pentru profesori, studenţi, masteranzi şi doctoranzi. La Iaşi, cursul s-a încheiat luni, 4 februarie 2013, iar săptămâna trecută, cei 50 de absolvenţi din cea de-a doua serie au avut cursul festiv, primind certificate de formare complementară a personalului didactic, însoţite de anexe despre competenţele dobândite. „De-a lungul celor doi ani de când a debutat cursul de lungă durată la Iaşi şi la Bucureşti, am avut 200 de participanţi. La Iaşi, cursul s-a desfăşurat pe perioada a 24 de întâlniri, jumătate în primul semestru şi jumătate în cel de-al doilea, fiecare întâlnire durând 3 ore. O dată la trei săptămâni, a avut loc şi un seminar de 4 ore, iar o dată la 5 săptămâni, a existat un modul pedagogic de 4 ore, susţinut de personal de specialitate, anume prof. dr. Constantin Cucoş din Iaşi şi prof. dr. Hrisanti Bulugea din Bucureşti. Cursul s-a finalizat cu susţinerea unor lucrări din tematica de curs a profesorilor participanţi, acestea fiind evaluate şi notate. La sfârşit, participanţilor li s-au eliberat certificate de formare complementară a personalului didactic, însoţite de anexe cu precizarea competenţelor dobândite în urma frecventării acestui program, cât şi a numărului de credite recunoscute de Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi“, ne-a declarat diac. dr. Sorin Mihalache, asistent manager şi coordonatorul activităţilor media din cadrul proiectului, secretar general al Centrului de Cercetare Interdisciplinară în Religie, Filosofie şi Ştiinţă al Universităţii din Iaşi.

 

Profesorii care au predat la Iaşi aceste cursuri sunt: pr. prof. dr. Gheorghe Popa, prorector al Universităţii „Al. Ioan Cuza“, prof. univ. dr. Ştefan Afloroaie, de la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social Politice, şi prof. univ. dr. Gelu Bourceanu, de la Facultatea de Chimie.

 

Tematica cursului adresat cadrelor didactice de liceu a urmărit prezentarea unor subiecte actuale din filosofie şi ştiinţă în perspectivă teologică, grupate pe patru mari secţiuni. „Cursul postuniversitar de durată a avut patru secţiuni. Prima secţiune, desfăşurată pe parcursul a 6 săptămâni, a fost destinată gnoseologiei şi epistemologiei şi a avut în atenţie principalele noţiuni care intră în discuţie în actul, în exerciţiul cunoaşterii: teorie, metodă, adevăr, certitudine, demonstraţie ştiinţifică, dovezi şi raţionamente. Următoarea secţiune a cuprins 6 cursuri dedicate cosmologiei, fiind prezentate aici perspectivele ştiinţifice, teologice şi filosofice. Au fost discutate principalele modele cosmologice ale secolului al XX-lea şi reflecţiile filosofice pe marginea acestor modele, precum şi relevanţa acestor date în lumina teologiei creştine. A treia secţiune a cursului a fost dedicată antropologiei, în centrul preocupărilor fiind chestiuni referitoare la valenţele persoanei umane şi raporturile dintre om şi lume, în condiţiile raţionalităţii creaţiei, felul cum acestea sunt înţelese în religie, filosofie şi ştiinţă. Ultimele şase cursuri din program au fost destinate eticii şi ştiinţelor sociale, din perspectivă interdisciplinară. Aici s-au abordat probleme referitoare la vicii şi virtuţi, la consumerism, la relaţia dintre local şi global, cât şi perspectivele pe care religia, ştiinţa şi filosofia le pot aduce în discuţie în aceste teme“, a adăugat diac. dr. Sorin Mihalache.

Despre importanţa cursului postuniversitar de lungă durată şi despre necesitatea cercetării interdisciplinare, am vorbit cu pr. prof. dr. Gheorghe Popa, manager proiect în cadrul Centrului de Cercetare Interdisciplinară în Religie, Filosofie şi Ştiinţă al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi: „Noutatea acestui proiect şi noutatea activităţilor noastre au constat în faptul că la fiecare curs au participat câte trei profesori, care au prezentat acelaşi subiect din trei perspective, anume teologie, filosofie şi ştiinţă, iar cursanţii, care au fost profesori de la toate domeniile şi disciplinele din învăţământul preuniversitar, au fost destul de receptivi şi în acelaşi timp încântaţi de această iniţiativă, care este o activitate de pionierat. Datorită modului în care a fost receptată activitatea proiectului, avem intenţia de a continua şi de a dezvolta atât cercetarea interdisciplinară, care vizează teme ce se pretează la dialogul dintre religie, filosofie şi ştiinţă, cât şi formarea unor traineri care să iniţieze acest mod de abordare a dialogului interdisciplinar în universităţile din Iaşi şi Bucureşti, dar şi din Cluj şi Timişoara. Sperăm să creăm o atmosferă de dialog bazată pe cunoaştere şi pe reflecţie teologică, filosofică şi ştiinţifică în toate cele patru centre universitare, pentru că astăzi pretutindeni în Europa, şi nu numai, se încurajează şi se stimulează tocmai apropierea între domenii, din cauza faptului că, foarte mult timp, domeniul cunoaşterii a fost foarte fragmentat. Astăzi există tot mai multe iniţiative de apropiere a domeniilor, pentru că, în final, toate domeniile de cercetare şi de cunoaştere au aproximativ acelaşi scop: promovarea şi păstrarea libertăţii şi demnităţii fiecărei persoane şi comunităţi umane, care trebuie să-şi asume responsabil trecerea prin această lume spre Împărăţia lui Dumnezeu“.

Beneficiarii direcţi ai cursului de lungă durată, cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, s-au declarat mulţumiţi de faptul că, pe lângă acumularea unor noi cunoştinţe şi metode de studiu individual, programul la care au participat îi va ajuta în mod practic la activitatea de la catedră. „În preocupările mele pedagogice a intrat întotdeauna această deschidere spre celelalte discipline şi, la recomandarea unor colegi din promoţia trecută, am hotărât să particip la acest program. Pot spune că am simţit în timpul cursurilor o igienizare a minţii şi a sufletului, întrucât formatorii au avut o prestaţie extraordinară, ne-au resuscitat, ne-au motivat şi ne-au deschis perspectivele unor abordări noi. Aplicam şi înainte la catedră studiul interdisciplinar, însă într-un mod dezorganizat; acum însă sunt sigură că elevii mei vor aprecia mai mult maniera mea de predare“, ne-a spus Mădălina Fomin, profesor de chimie la Colegiul Economic Administrativ Nr. 1 din Iaşi.

 

„Am observat din experienţa de la catedră că elevii au o mare deschidere spre formatul interdisciplinar al lecţiilor, pentru că le dă posibilitatea să-şi expună mult mai lejer cunoştinţele, cultura generală şi terminologia pe care şi-au format-o în anii anteriori. Discuţiile sunt mult mai interactive în studiul interdisciplinar şi încurajează libera exprimare şi dorinţa de a învăţa mai temeinic“, ne-a spus şi Tiberiu Părpăuţă, profesor de Istorie tot la Colegiul Economic Administrativ Nr. 1 din Iaşi.

 

Elena Munteanu, profesoară de biologie la Şcoala din Leţcani de mai bine de 30 de ani, ne-a mărturisit că, în ciuda vârstei, ar reveni cu mare plăcere la un nou curs interdisciplinar privind dialogul dintre teologie, ştiinţă şi filosofie. „În calitate de cadru didactic, tot timpul trebuie să cauţi surse de înnoire ale cunoştinţelor pe care le ai, iar metoda interdisciplinară care ni s-a predat în cadrul acestui curs de lungă durată este cea mai potrivită pentru acest lucru, fiindcă ne-a ajutat să aflăm noi lucruri, dar într-o manieră unitară, cuprinzătoare, integrativă şi foarte captivantă, şi simt un oarecare regret că s-a terminat. Aş relua în orice moment acest curs de la capăt“.

 

Deşi nu toţi participanţii la cursul de lungă durată au fost cadre didactice, satisfacţia în cazul acestora a fost aceeaşi. Brânduşa Elisabeta Cârlan, absolventă a Facultăţii de Filosofie, în prezent masterandă la Managementul Resurselor Umane din cadrul Facultăţii de Economie şi Administrare a Afacerilor, ne-a declarat că materia predată în cadrul programului interdisciplinar la care a participat reprezintă o veche pasiune de-a ei: „Prin aceste cursuri, mi s-a oferit posibilitatea de a aprofunda tema mea de licenţă, anume «Perspectiva gnoseologică a dialogului raţiune-credinţă». Raportul dintre religie, ştiinţă şi filosofie, în opinia mea, nu este unul de excludere, sau de opoziţie; din contră, el se prezintă ca fiind un dialog continuu. Este important de precizat faptul că există ştiinţă şi religie, nu ştiinţă sau religie. În acest caz, cele două sunt plasate într-un raport de coordonare, care încurajează cooperarea şi completarea, iar funcţia unificatoare a religiei cu ştiinţa pare să fie îndeplinită cu succes chiar de filosofie. În ceea ce priveşte aplicabilitatea cursului, pot spune că prin intermediul acestuia, mi s-a oferit posibilitatea de a face un prim pas semnificativ spre domeniul culturii, în cadrul căruia sper să profesez“.

 

Rubrica „Lumina cunoştinţei. Religia, filosofia şi ştiinţele în dialog“ este realizată cu sprijinul Fundaţiei „John Templeton“ din SUA, în cadrul unui proiect desfăşurat de Universitatea „Al. I. Cuza“ Iaşi şi Universitatea Bucureşti, în cooperare cu Patriarhia Română.