Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, 28 de ani de arhipăstorire
Duminica trecută s-au împlinit 28 de ani de când Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen a fost înscăunat Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Cu acest prilej, Înaltpreasfinţia Sa şi Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, au săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Arhiepiscopală - Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”.
Duminică, 3 martie 2019, în Arhiepiscopia Sucevei si Rădăuţilor s-au sărbătorit 28 de ani de la data întronizării în treapta de arhiepiscop a Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen Suceveanul. Cu acest prilej, Înaltpreasfinţia Sa şi Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, au săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Arhiepiscopală - Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, înconjuraţi de părinţii din obştea mănăstirii, preoţi şi diaconi. Răspunsurile liturgice au fost date de corul mixt al Catedralei, dirijat de părintele Lucian Tablan Popescu.
Cuvântul de învăţătură a fost rostit de PS Părinte Damaschin Dorneanul, care a subliniat că Evanghelia Înfricoşătoarei Judecăţi este totuşi una dătătoare de nădejde: „Sfânta Evanghelie care s-a citit în această zi este una dătătoare de nădejde. Da, Dumnezeu este Judecător nemitarnic; va cerceta cu dreptate toate faptele noastre, fără părtinire şi fără a se uita la faţa omului, cum câteodată se mai întâmplă - din păcate - la judecăţile noastre pământeşti. Aşa este, am auzit în Sfânta Scriptură a acestei zile cuvinte care ne înfricoşează, care ne pun pe gânduri sau ar trebui să ne pună pe gânduri; Dumnezeu să spună omului, făpturii mâinii Sale: «Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este pregătit diavolului şi îngerilor lui». Aşa este, am auzit în Sfânta Scriptură faptul că cei care nu vor fi găsiţi vrednici, cei din stânga, din partea caprelor, vor fi trimişi la chinurile cele veşnice. Cu toate acestea, însă, Sfânta Evanghelie din această zi ne dă nădejde. De ce? Pentru că-L vedem pe Dumnezeu că ne cere nouă nu lucruri mai presus de fire. Nu ne cere să face ceea ce nu putem, ci întru fel deschide uşa pentru toţi oamenii, pentru toate categoriile, pentru toate putinţele oamenilor, pentru a auzi şi ei cuvântul cel minunat: «Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi Împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii»”.
La finalul Liturghiei, IPS Părinte Pimen a miruit şi a binecuvântat credincioşii care au umplut până la refuz biserica mare a mănăstirii.
Născut în localitatea Greabănu, judeţul Buzău, la data de 25 august 1929, Înaltpreasfinţitul Pimen, Zainea Vasile din botez, este licenţiat în Teologie şi Arte plastice având şi studii de specializare la Universitatea din Koln între anii 1976-1977. Tuns în monahism la Mănăstirea Neamţ în anul 1951 sub numele Pimen, este hirotonit ierodiacon, iar după 6 ani ieromonah (1957). Profesor la şcolile monahale din mănăstirile Neamţ şi Secu, pedagog la Seminarul teologic din Mănăstirea Neamţ, Înaltpreasfinţitul Pimen ajunge stareţ la Mănăstirea Putna (1957- 1961), apoi la Mănăstirea ,,Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, din anul 1979 ocupând funcţia de exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor. Este numit episcop-vicar în 1982 al aceleiaşi arhiepiscopii, cu titlul „Suceveanul”. La 24 ianuarie 1991, Preasfinţitul Pimen Suceveanul a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Instalarea a avut loc la Suceava la 3 martie 1991. Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen a îndeplinit câteva misiuni peste hotare slujind la Arhiepiscopia Ortodoxă din America şi Canada şi fiind reprezentant al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române la Ierusalim. Ca arhiepiscop, IPS Părinte Pimen a redeschis mănăstiri, a fost alături de ctitorii de biserici, schituri şi noi mănăstiri şi a îmbogăţit literatura religioasă cu pagini adresate tuturor categoriilor de vârstă din societate. Problemele sociale sunt permanent prezente pe agenda ierarhului; IPS Părinte Pimen este adeseori alături de victimele calamităţilor naturale sau de persoanele vârstnice, cu dizabilităţi, singure sau abandonate.