Inițiativă privind dezvoltarea grădinilor comunitare

Peste 20 de asociaţii şi grupuri civice solicită autorităţilor locale reglementarea grădinăritului comunitar şi sprijin pentru identificarea a zece terenuri în fiecare localitate care să fie amenajate în acest scop. Petiţiile au fost transmise primăriilor din Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Sibiu. Grădinile comunitare, un concept care s-a dezvoltat în zeci de orașe europene, nu sunt destinate doar cultivării plantelor decorative sau comestibile, ci şi organizării de evenimente care leagă comunitatea. 

„În contextul în care România nu are încă un cadru legislativ dedicat agriculturii urbane, acest proiect-pilot oferă autorităţilor locale oportunitatea de a se alinia recomandărilor promovate prin Forumul European pentru Agricultură Urbană, contribuind la obiectivele UE privind rezilienţa climatică, biodiversitatea urbană, economia circulară şi consolidarea coeziunii sociale”, se arată în petiţie. Conform studiilor citate de inițiatori, grădinăritul urban contribuie la reducerea stresului și a izolării sociale. Grădinile comunitare reprezintă o sursă de hrană sănătoasă, combat efectul de „insulă de căldură” urbană, îmbunătăţesc permeabilitatea solului şi cresc biodiversitatea. Ele devin „laboratoare în aer liber” unde copiii pot învăţa despre provenienţa hranei. 

În Bucureşti au fost amenajate peste 20 de astfel de terenuri, în baza unor iniţiative private, multe lansate în perioada pandemiei. Grădina comunitară din Parcul Tineretului, realizată împreună cu Administrația pentru parcuri a Primăriei Generale și prima colaborare cu o instituţie a statului, a fost înfiinţată anul trecut și susţinută cu fonduri alocate de Fundaţia Comunitară Bucureşti, scrie Agerpres. (C.Z.)