Înţelepciune biblică: Munţii cheamă spre înalt

"Atunci veţi cunoaşte că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, Care sălăşluieşte în Sion, în muntele cel sfânt al Meu." (Ioil 4, 17)

Muntele reprezintă măreţia şi puterea, chemarea spre înalt, urcuşul duhovnicesc, iar multe popoare au dat muntelui semnificaţie religioasă. În mitologia greacă, Muntele Olimp era locul unde locuiau zeii; pentru japonezi, Muntele Fuji este un munte sacru, iar pe Muntele Ararat din Turcia de astăzi se spune că s-a oprit arca lui Noe după potop. Tot în Turcia, pe coasta Asiei Mici, lângă Marea Marmara, se află un alt munte numit Olimp, pe care, în Bitinia de altădată, au existat multe mănăstiri ortodoxe, cu o viaţă monahală activă între secolele V şi XIV, până când turcii au pătruns şi în această zonă. Dar oricât ar fi de măreţ muntele, el se pleacă în faţa atotputerniciei lui Dumnezeu, "căci, iată, Domnul va ieşi din locaşul Lui, Se va pogorî şi va păşi peste înălţimile pământului; munţii se vor topi sub El ca ceara în faţa focului" (Miheia 1, 3-4). Natura întreagă stă smerită în faţa lui Dumnezeu, după cum scrie în Sfânta Scriptură: "Ascultaţi voi, munţilor, certarea Domnului" (Miheia 6, 2) şi "tot muntele şi dealul să se plece" (Isaia 40, 4), iar profetul priveşte "la munţi şi iată că ei tremură şi dealurile toate se clatină" (Ieremia 4, 24), căci Dumnezeu spune: "Voi preface toţi munţii Mei în drumuri" (Isaia 49, 11). Muntele este prilej de înălţare sufletească, dar şi de excursii binefăcătoare pentru sănătate, însă pentru cei păcătoşi "vine ziua tulburării, iar nu a chiuiturilor de bucurie prin munţi" (Iezechiel 7, 7). Pe Muntele Sinai din Egipt, Moise a primit cele zece porunci, atunci când "fiind pogorât Domnul pe Muntele Sinai, pe vârful muntelui, a chemat Domnul pe Moise în vârful muntelui şi s-a suit Moise acolo" (Ieşirea 19, 20). Muntele Nebo, în Iordania, este muntele de unde Moise a văzut Pământul Făgăduinţei. Sfântul Prooroc Ilie s-a rugat lui Dumnezeu pe Muntele Carmel din Ţara Sfântă, el "s-a suit în vârful Carmelului şi s-a aplecat la pământ până a atins genunchii cu faţa sa" (III Regi 18, 42). Pe Muntele Tabor a avut loc Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos. Mântuitorul Hristos "S-a suit în munte" (Matei 5, 1) şi a rostit cele nouă Fericiri, de aceea acelui munte, situat lângă Marea Galileii, i se spune "Muntele Fericirilor". În Ierusalim, pe Muntele Sion, regele Solomon a zidit primul Templu al evreilor. În foişorul de pe Muntele Sion, Hristos a instituit Taina Sfintei Euharistii la Cina cea de Taină şi tot aici a avut loc şi Pogorârea Sfântului Duh. Dumnezeu "locuieşte în Sion" (Psalm 9, 11), iar "în Muntele Sionului şi în Ierusalim va fi mântuirea" (Ioil 3, 5). Pe Muntele Sion se află Catedrala "Adormirea Maicii Domnului" şi mormântul regelui David. Pe Muntele Măslinilor, tradiţia spune că Iisus i-a învăţat pe ucenicii Săi rugăciunea "Tatăl nostru", iar în acel loc unde El i-a învăţat să se roage este construită Biserica "Tatăl nostru" (Pater Noster). Tot de pe Muntele Măslinilor Hristos "S-a înălţat la cer" (Fapte 1, 2)ţ, iar pe acel loc se află Capela Înălţării Domnului, care are o formă octogonală, iar înăuntrul ei se află o piatră pe care este imprimată o urmă de talpă care, conform tradiţiei, ar aparţine lui Hristos. Muntele Ispitirii din pustiul Carantaniei se află lângă Ierihon (în Palestina) şi este locul unde Hristos a fost ispitit de cel rău. Aici a fost construită Mănăstirea Ispitirii. Muntele Athos, care de fapt este o peninsulă muntoasă a Greciei, reprezintă o zonă monahală încă din timpurile vechi ale creştinismului; se mai numeşte şi "Grădina Maicii Domnului", deoarece, tradiţia spune că Maica Domnului împreună cu Sfântul Apostol Ioan au venit aici când corabia cu care călătoreau spre Cipru a fost adusă lângă munte din cauza unei furtuni, iar Maica Domnului a cerut Fiului ei să-i dăruiască acest munte şi El i l-a dat. Munţii reprezintă şi salvarea, refugiul, locul unde oamenii se pot simţi apăraţi, căci atunci când se va apropia sfârşitul lumii, ei sunt sfătuiţi "să fugă în munţi" (Matei 24, 16).